Reținerea infracțiunii de furt calificat pentru persoana ce poartă mască de protecție în momentul sustragerii unui bun. Dezlegarea de drept nr. 4/2022

Pe scurt: prin Decizia nr. 4/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că purtarea unei măști de protecție impuse de lege nu înlătură agravanta persoanei mascate din art. 229 alin. (1) lit. c) Cod penal. Agravanta se reține doar dacă masca și modul în care era purtată îngreunau identificarea autorului, aspect care se apreciază de la caz la caz.

Înalta Curte de Casație și Justiție a fost sesizată cu privire la următoarea problemă de drept:

În situația în care infracțiunea de furt este comisă de o persoană ce poartă o mască, într-un spațiu unde purtarea măștii este obligatorie, se reține varianta calificată a infracțiunii de furt prevăzute de dispozițiile art. 228 alin. (1)-art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal?

Decizia nr. 4/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Prin Decizia nr. 4/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală și a stabilit următoarele:

Îndeplinirea obligației de a purta o mască de protecție având aptitudinea de a ascunde fizionomia, în spațiile publice în care actele normative în vigoare prevăd obligativitatea acesteia, atrage incidența elementului circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal privind infracțiunea de furt săvârșită de către o persoană mascată.

Această decizie clarifică faptul că purtarea unei măști de protecție care are aptitudinea de a îngreuna identificarea autorului, într-un spațiu unde portul măștii este obligatoriu, nu înlătură incidența formei calificate a infracțiunii de furt prevăzută de art. 228 alin. (1) raportat la art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal.

Rațiunile deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție

Înalta Curte a arătat că, în lipsa unei definiții legale a sintagmei „persoană mascată”, înțelesul acesteia nu poate fi decât cel comun. Mascarea unei persoane presupune acoperirea feței cu o mască sau colorarea acesteia în așa fel încât făptuitorul să nu poată fi recunoscut sau să nu poată fi ușor recunoscut.

Portul măștii de protecție nu conferă automat celui care o poartă calitatea de persoană mascată, fiind necesar ca masca și modalitatea în care aceasta este purtată să aibă aptitudinea de a îngreuna identificarea autorului. Această împrejurare de fapt urmează a fi stabilită de la caz la caz.

Instanța supremă a subliniat și că, odată ce autorul furtului poate fi considerat o persoană mascată, din perspectiva încadrării juridice, este lipsit de relevanță scopul sau mobilul mascării. Prin urmare, argumentul că autorul nu ar urmări prin mascare îngreunarea identificării, ci respectarea obligației legale, nu poate fi acceptat deoarece textul de incriminare nu prevede o astfel de cerință esențială atașată elementului subiectiv. Înalta Curte a precizat totuși că, dacă scopul sau mobilul mascării poate fi stabilit pe bază de probe certe, el poate fi valorificat doar în procesul de individualizare a pedepsei.

Înalta Curte a reținut că îndeplinirea unei obligații legale nu înlătură elementul circumstanțial agravant. În lipsa unei prevederi exprese, a conferi acestei împrejurări un astfel de efect ar însemna a adăuga cauzei justificative a îndeplinirii unei obligații, prevăzute de art. 21 alin. (2) din Codul penal, un efect pe care legea nu îl prevede. Dacă legiuitorul ar fi considerat că măsura instituită în scop de prevenție sanitară face ca sancționarea mai gravă a furtului comis de o persoană mascată cu o mască de protecție să nu fie justificată în condițiile obligativității acesteia, ar fi putut să confere împrejurării, cu caracter de excepție, un astfel de efect, prin chiar actul normativ care o instituie.

Importanța deciziei pentru practica judiciară în materie penală

Decizia nr. 4/2022 a ÎCCJ dezleagă o chestiune apărută odată cu obligativitatea portului măștii în spațiile publice: dacă elementul circumstanțial agravant prevăzut de art. 229 alin. (1) lit. c) din Codul penal rămâne incident atunci când mascarea este impusă de o normă sanitară. Răspunsul Înaltei Curți este afirmativ.

Această interpretare este în acord cu principiul legalității, care impune ca norma penală să fie strict interpretată și aplicată. Înalta Curte a subliniat că nu se poate adăuga pe cale de interpretare o condiție care nu este prevăzută de lege, cum ar fi scopul mascării, și nici nu se poate elimina un element circumstanțial agravant expres reglementat, cum este cel privind săvârșirea furtului de către o persoană mascată.

Decizia arată că rațiunea instituirii formei calificate subzistă indiferent de caracterul obligatoriu sau nu al portului măștii, respectiv faptul că identificarea și tragerea la răspundere penală a autorului sunt îngreunate. Chiar dacă autorul nu urmărește acest lucru, el acceptă că stabilirea identității sale este dificilă, ceea ce îi sporește îndrăzneala.

Notă (actualizare octombrie 2026): Decizia a fost pronunțată la 27 ianuarie 2022, pe durata stării de alertă. Obligația generală de a purta mască în spațiile publice a încetat odată cu starea de alertă, la 9 martie 2022, înainte de publicarea deciziei în Monitorul Oficial. Analiza de mai sus rămâne relevantă pentru faptele comise cât timp obligația era în vigoare.

În opinia noastră, raționamentul Înaltei Curți poate fi transpus și în alte situații, cum este cea a făptuitorului care sustrage bunuri purtând o cască de protecție care îi acoperă fața. Obligația legală de a purta cască atunci când conduce o motocicletă pe drumurile publice nu înlătură, prin ea însăși, reținerea agravantei. Rămâne de verificat, ca și în cazul măștii, dacă modelul căștii și modul în care era purtată îngreunau identificarea autorului. Exemplul a fost avansat în procedura de dezlegare de prof. Valerian Cioclei, însă Completul nu s-a pronunțat asupra lui.

Concluzii privind infracțiunea de furt calificat săvârșită de o persoană mascată

Dezlegarea dată prin Decizia nr. 4/2022 este obligatorie pentru toate instanțele, deci și pentru instanța care a formulat sesizarea, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial nr. 335 din 5 aprilie 2022, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.

În aplicarea acestei decizii vor trebui avute în vedere circumstanțele concrete ale fiecărei cauze, pentru a stabili dacă persoana care a purtat masca poate fi considerată o “persoană mascată” în sensul legii penale. De exemplu, o mască purtată sub nas sau sub bărbie, care lasă vizibilă cea mai mare parte a feței, nu va atrage de regulă reținerea acestui element circumstanțial agravant.

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială la nivel licență și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.

Întrebări frecvente