Deepfake și Violarea Intimității – Consecințe Penale

Folosirea tehnologiei Deepfake pentru generarea unor imagini/videoclipuri intime reprezintă una dintre cele mai grave forme de violare a intimității în era digitală, transformându-se într-un fenomen cu impact devastator asupra victimelor la nivel global. Amploarea acestei probleme a crescut exponențial odată cu evoluția inteligenței artificiale, care permite acum oricărei persoane să creeze conținut falsificat extrem de realist cu un efort minimal.

1. Ce este Tehnologia Deepfake

1.1. Definiția și funcționarea tehnologiei deepfake

Tehnologia deepfake reprezintă o aplicație avansată a inteligenței artificiale care permite crearea de conținut video, audio sau imagini false extrem de realiste. Termenul “deepfake” provine din combinarea cuvintelor „deep learning” (învățare profundă) și „fake” (fals), descriind procesul prin care algoritmi de învățare automată sunt utilizați pentru a falsifica conținutul multimedia.

Din perspectivă legală, nu există la acest moment o definiție a deepfake-ului.  Astfel, prin Proiectul de Lege PL-x nr. 471/2023 deepfake-ul este definit ca: „orice conținut de tip imagine, audio și/sau video realizat de regulă cu ajutorul inteligenței artificiale sau realității virtuale, astfel încât să creeze aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.”

Funcționarea tehnologiei deepfake se bazează pe rețele neurale antagoniste generative (GAN), care analizează mii de imagini ale persoanei țintă pentru a învăța să recreeze fidel trăsăturile faciale, expresiile și mișcările acesteia.

1.2 Tipuri de deepfake și utilizările ilegale

Principalele categorii de deepfake cu relevanță juridică includ:

• Deepfake video: Înlocuirea feței unei persoane în înregistrări video existente.
• Deepfake audio: Clonarea vocii pentru crearea de înregistrări false.
• Deepfake cu imagini statice: Falsificarea fotografiilor prin modificarea trăsăturilor faciale.

În contextul răspunderii penale, deepfake-ul este utilizat ilegal pentru:

• Crearea de conținut pornografic non-consensual.
• Hărțuirea și șantajul victimelor.
• Răspândirea de dezinformări.
• Fraudă și înșelăciune.

1.3 Deepfake cu imagini intime – contextul juridic

Utilizarea tehnologiei deepfake pentru crearea de imagini intime constituie o formă gravă de violare a intimității. Această practică implică suprapunerea chipului unei persoane pe corpul alteia în contexte de natură sexuală, fără consimțământul persoanelor vizate.

Din perspectiva juridică română, deepfake-ul cu imagini intime se încadrează în categoria infracțiunilor contra persoanei sau contra ordinii și liniștii publice, având multiple implicații legale:

Încălcarea dreptului la imagine și viață privată.

Violarea consimțământului: Aspectul esențial care transformă această formă de utilizare a deepfake-ului în infracțiune este lipsa consimțământului victimei.

Contextul digital agravant: Natura digitală a deepfake-ului permite distribuirea rapidă și pe scară largă a conținutului falsificat, amplificând prejudiciul adus victimei.

Impact asupra victimei: Deepfake-ul cu imagini intime poate cauza prejudicii grave asupra reputației, sănătății mentale și vieții sociale a victimei.

Înțelegerea tehnologiei deepfake și a impactului său asupra drepturilor fundamentale ale persoanei ridică următoarea întrebare esențială – răspunde penal făptuitorul ca urmare a încălcării intimității prin folosirea acestei tehnologii?

2. Cadrul legal din România

Sistemul juridic românesc abordează infracțiunile comise prin folosirea tehnologiei deepfake din multiple perspective legale, oferind instrumente juridice variate pentru protecția victimelor și sancționarea făptuitorilor. În principiu, cadrul legal actual se bazează pe următoarele prevederi din Codul Penal:

1. Art. 226 alin. (2¹): Violarea vieții private – „Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale.”

2. Art. 374: Pornografia infantilă – „Producerea, deţinerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori.”

3. Art. 325: Falsul informatic – „Fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice”.

4. Art. 375: Ultrajul contra bunelor moravuri – „Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvârşeşte acte de exhibiţionism sau alte acte sexuale explicite.”

3. Pentru ce răspunde făptuitorul care creează și distribuie imagini intime

Utilizarea tehnologiei deepfake pentru crearea de imagini intime implică o analiză juridică complexă, în care trebuie făcută o distincție între diferitele etape ale procesului infracțional și momentele în care se configurează răspunderea penală a făptuitorului.

Din perspectiva dreptului penal român, folosirea tehnologiei deepfake în scopul violării intimității poate atrage răspunderea penală a făptuitorului în două faze distincte: crearea efectivă a imaginilor falsificate și distribuirea acestora către terți. Această distincție este fundamentală pentru înțelegerea gradului de culpabilitate și a sancțiunilor aplicabile.

Răspunderea penală se poate configura chiar din momentul creării imaginilor intime prin deepfake, indiferent dacă acestea sunt ulterior distribuite sau nu.

3.1. Crearea imaginilor intime prin folosirea tehnologiei Deepfake

Procesul de creare a imaginilor intime prin tehnologia deepfake poate atrage răspunderea penală a făptuitorului prin încălcarea mai multor prevederi din Codul Penal, în funcție de circumstanțele concrete ale faptei și de calitatea victimei.

Incidența Art. 325 – Falsul informatic

Utilizarea tehnologiei deepfake pentru crearea de imagini intime poate atrage răspunderea penală pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 325 din Codul Penal, care incriminează “fapta de a introduce, modifica sau şterge, fără drept, date informatice ori de a restricţiona, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinţe juridice”.

Această incriminare acoperă ipoteza antemenționată fiind îndeplinite următoarele condiții:

Modificarea datelor informatice – procesarea și alterarea imaginilor originale pentru crearea conținutului falsificat.

Date necorespunzătoare adevărului – imaginile deepfake sunt prin definiție false, necorespunzând realității.

Scopul producerii unei consecințe juridice – dacă deepfake-ul cu imagini intime este creat pentru a crea aparența că acest conținut este real.

Lipsa dreptului – utilizarea chipului unei persoane pentru crearea de conținut intim fără consimțământul acesteia se face “fără drept”.

Incidența Art. 374 – Pornografia infantilă

Când deepfake-ul implică imagini cu minori (persoane sub 18 ani), situația juridică devine extrem de gravă, configurându-se infracțiunea de pornografie infantilă. Art. 374 din Codul Penal incriminează “producerea, deţinerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum şi punerea la dispoziţie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori.”

Astfel, în art. 374 alin. (4) „materialele pornografice cu minori” sunt definite ca orice material care prezintă un minor ori o persoană majoră drept un minor, având un comportament sexual explicit sau care, deşi nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor având un astfel de comportament, precum şi orice reprezentare a organelor genitale ale unui copil cu scop sexual.

Aspecte esențiale:

• Producerea prin deepfake a materialelor pornografice cu minori constituie infracțiune chiar din momentul creării acestora.
• Nu este necesar ca minorul să fi fost efectiv fotografiat în situații intime – este suficientă utilizarea chipului acestuia.
• Simpla deținere a materialelor create prin deepfake cu minori constituie infracțiune.

3.2. Distribuirea imaginilor intime

Distribuirea imaginilor intime create prin tehnologia deepfake constituie o etapă separată a procesului infracțional, care poate agrava considerabil răspunderea penală a făptuitorului. Actul distribuirii poate atrage incidența mai multor prevederi legale, în funcție de modalitatea și contextul în care se realizează punerea la dispoziția terților a conținutului falsificat.

Incidența Art. 226 alin. (2¹) – Violarea vieții private

Articolul 226 alin. (2¹) din Codul Penal incriminează specific “divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale.”

Această prevedere se aplică direct distribuirii imaginilor deepfake prin:

• Difuzarea – răspândirea pe scară largă a conținutului falsificat.
• Prezentarea – expunerea imaginilor în diferite contexte.
• Transmiterea – trimiterea directă către destinatari specifici.

Elementele esențiale ale infracțiunii:

• Lipsa consimțământului persoanei reprezentate în imaginile deepfake.
• Identificabilitatea victimei din imaginile distribuite.
• Provocarea unei suferințe psihice sau aducerea de atingere imaginii persoanei.

Multitudinea de persoane vătămate – problematica chip/corp

O particularitate specifică infracțiunilor comise cu utilizarea tehnologiei deepfake este posibilitatea existenței mai multor persoane vătămate în urma săvârșirii aceleiași fapte, aspect care evidențează gravitatea conduitei infracționale.

Victima “chipului” (persoana identificabilă)

• Persoana al cărei chip este folosit pentru crearea deepfake-ului.
• Aceasta este identificabilă în imaginea falsificată.
• Suferă prejudicii de imagine și suferință psihică ca urmare a distribuirii falsului.

Victima “corpului” (persoana din imaginea originală)

• Persoana din imaginea pornografică originală, asupra căreia se suprapune chipul altcuiva.
• Corpul/imaginea intimă a acestei persoane este folosită fără consimțământ.

Aplicabilitatea la imagini falsificate

Un aspect crucial pentru înțelegerea aplicării Art. 226 la ipoteza deepfake-ului este că textul legal nu face distincție între imagini reale și imagini falsificate. Prevederea legală se referă generic la “imagine intimă a unei persoane identificate sau identificabile”, fără a specifica că aceasta trebuie să fie o imagine reală în sensul că reprezintă o situație efectiv petrecută.

Această omisiune legislativă intenționată permite aplicarea textului și în cazul imaginilor create prin deepfake, unde persoana este identificabilă chiar dacă situația intimă reprezentată nu s-a petrecut în realitate.

Folosirea deepfake-ului generează o lezare duală distinctă, în care aceeași faptă produce prejudicii separate asupra a două persoane diferite. Această realitate juridică complexă nu poate fi rezolvată prin atragerea răspunderii penale pentru o singură infracțiune, fiind necesară aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, conform prevederilor art. 39 din Codul Penal.

Incidența Art. 375 – Ultrajul contra bunelor moravuri

Prin articolul 375 din Codul Penal este incriminată “fapta persoanei care, în public, expune sau distribuie fără drept imagini ce prezintă explicit o activitate sexuală, alta decât cea la care se referă art. 374, ori săvârşeşte acte de exhibiţionism sau alte acte sexuale explicite.”

În contextul distribuirii imaginilor falsificate, această prevedere legală se aplică în situațiile în care există cumulativ următoarele condiții:

Caracterul public al distribuirii

• Expunerea pe platforme publice (social media, site-uri web accesibile public).
• Distribuirea în grupuri largi de persoane prin aplicații de mesagerie.
• Afișarea în locuri publice sau accesibile unui număr nedeterminat de persoane.
• Partajarea pe forumuri publice sau platforme de conținut pentru adulți.

Pentru înțelegerea caracterului public în cazul distribuirii imaginilor deepfake pe platformele digitale, este importantă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție [a se vedea ICCJ, secția de contencios administrativ și fiscal, decizia nr. 4546/2014], unde s-a stabilit că profilul public de pe Facebook are caracter de spațiu public.

Ce platforme sunt considerate publice:

• Facebook cu profil public.
• Instagram, Twitter/X, TikTok etc cu profil public.
• Grupurile publice de pe orice platformă.
• Site-urile de conținut pentru adulți accesibile unui număr nedeterminat de persoane (indiferent dacă sunt sau nu gratuite).

Alte elementele specifice aplicabile deepfake-ului în contextul art. 375:

• Imaginile cu activitate sexuală explicită – deepfake-ul cu conținut pornografic îndeplinește această condiție.
• Distribuirea fără drept – utilizarea tehnologiei deepfake implică întotdeauna lipsa unui drept legal de distribuire.
• Caracterul explicit al conținutului sexual creat prin falsificare.

4. Pedepsele aplicabile făptuitorilor

Sistemul penal din România prevede sancțiuni severe pentru utilizarea tehnologiei deepfake în scopul violării intimității. Pedepsele variază în funcție de gravitatea faptei, circumstanțele concrete și articolul de lege încălcat, putând ajunge de la amenzi la închisoare de mai mulți ani.

Astfel, sancțiunile diferă în funcție de natura specifică a infracțiunii comise prin utilizarea tehnologiei deepfake, iar în cazul concursului de infracțiuni, se aplică prevederile art. 39 din Codul Penal.

1. Infracțiunea de violare a vieții private se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

2. Infracțiunea de pornografie infantilă se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani (deoarece fapta a fost săvârșită prin utilizarea unui sistem informatic).

3. Infracțiunea de fals informatic se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

4. Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

5. Probarea săvârșirii infracțiunii

Probarea infracțiunilor comise prin deepfake prezintă provocări specifice datorită naturii digitale a faptelor. Astfel, este necesară o abordare tehnică combinată cu metodele tradiționale de investigație.

5.1. Identificarea imaginilor deepfake

Expertiza tehnică:

• Algoritmi de detecție a conținutului generat artificial.
• Analiza metadatelor pentru procesarea digitală.
• Inconsistențe vizuale specifice deepfake-ului.
• Verificarea surselor originale ale imaginilor.

Probe digitale:

• Istoricul fișierelor și a modificărilor.
• Traces-urile software-ului utilizat.
• Analize biometrice pentru identificarea victimelor.

5.2. Stabilirea autorului infracțiunii

Investigații digitale:

• Analiza IP-urilor conturilor și a dispozitivelor făptuitorilor.
• Verificarea conturilor prin care a fost distribuit conținutul.
• Tranzacțiile pentru achiziționarea software-ului cu tehnologia deepfake.
• Istoricul browser-ului pentru căutări relevante.

5.3. Demonstrarea distribuirii și a prejudiciului

Distribuirea efectivă:

• Screenshot-uri ale conținutului publicat.
• Mărturia persoanelor care au văzut imaginile/videoclipurile.
• Analiza traficului pe platforme.
• Numărul de vizualizări documentat.

Prejudiciul victimei:

• Expertize psihologice care atestă suferința psihică.
• Mărturia victimei și a apropiaților acesteia.
• Impactul asupra reputației.
• Consecințele profesionale efective.

6. Recomandări pentru victime

Victimele imaginilor intime falsificate prin deepfake trebuie să acționeze urgent pentru a-și proteja drepturile și a minimiza prejudiciul suferit. Primul pas esențial constă în documentarea imediată a tuturor dovezilor prin realizarea de capturi de ecran ale imaginilor falsificate, salvarea adreselor web unde apare conținutul și notarea datei descoperirii acestora.

În paralel cu documentarea dovezilor, este util să se apeleze la servicile unui avocat specializat în dreptul penal și criminalitate informatică. Acest specialist va putea ghida victima prin procedurile legale complexe, va putea redacta și depune o eventuală plângere penală la autoritățile competente.

Raportarea rapidă către autoritățile competente reprezintă o prioritate absolută, deoarece cu cât se depune mai repede plângerea penală, cu atât cresc șansele de identificare și de pedepsire a făptuitorului. Timpul lucrează împotriva victimei: probele digitale se pot șterge, adresele IP dinamice se schimbă, logurile serverelor se șterg automat după perioade determinate, iar făptuitorul poate avea timp să își elimine urmele digitale. Platformele online pot șterge automat conținutul după raportări multiple, iar distribuirea imaginilor falsificate poate escalada rapid, făcând mai dificilă minimizarea potențialelor prejudicii.

7. Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

Vlad Ulici este avocat în Baroul Cluj. Specializările acestuia sunt dreptul penal și criminalitatea informatică, având un masterat în Științe penale și Criminalistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Date de contact

Telefon: 0741.132.923

E-mail: vlad.ulici@zic.legal