Deepfake și violarea intimității – consecințe penale

Folosirea tehnologiei Deepfake pentru generarea unor imagini/videoclipuri intime este una dintre cele mai grave forme de violarea intimității în era digitală, transformându-se într-un fenomen cu impact devastator asupra victimelor la nivel global. Amploarea acestei probleme a crescut exponențial odată cu evoluția inteligenței artificiale, care permite acum oricărei persoane să creeze conținut falsificat extrem de realist cu un efort minim.

1. Ce este Tehnologia Deepfake

1.1. Definiția și funcționarea tehnologiei deepfake

Tehnologia deepfake a aplicației avansate a inteligenței artificiale care permite crearea de conținut video, audio sau imagini false extrem de realiste. Termenul “deepfake” provine din combinarea cuvintelor „deep learning” (învățare profundă) și „fake” (fals), descriind procesul prin care algoritmi de învățare automată sunt utilizate pentru a falsifica conținutul multimedia.

Din perspectivă legală, nu există la acest moment o definiție a deepfake-ului. Astfel, prin Proiectul de Lege PL-x nr. 471/2023 deepfake-ul este definit ca: „orice conținut de tip imagine, audio și/sau video realizat de regulă cu ajutorul inteligenței artificiale sau realității virtuale, astfel încât să creeze o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse sau făcute de acea persoană.”

Funcționarea tehnologiilor deepfake se bazează pe rețele neuronale antagoniste generative (GAN), care analizează mii de imagini ale persoanelor țintă pentru a învăța să recreeze fidel trăsăturile faciale, expresiile și mișcările care fac.

1.2 Tipuri de deepfake și utilizări ilegale

Principalele categorii de deepfake cu relevanță juridică includ:

• Videoclip Deepfake: Înlocuirea feței unei persoane în înregistrări video existente.
• Sunet fals profund: Clonarea vocii pentru crearea de înregistrări false.
• Deepfake cu imagini statice: Falsificarea fotografiilor prin modificarea trăsăturilor faciale.

În contextul răspunderii penale, deepfake-ul este utilizat ilegal pentru:

• Crearea de conținut pornografic non-consensual.
• Hărțuirea și șantajul victimelor.
• Răspândirea de dezinformări.
• Fraudă și înșelăciune.

1.3 Deepfake cu imagini intime – contextul juridic

Utilizarea tehnologiei deepfake pentru crearea de imagini intime constituie sau formă gravă de violare a intimității. Aceasta implică suprapunerea chipului unei persoane pe corpul alteia în context de natură sexuală, fără consimțământul persoanelor vizate.

Din perspectiva juridică română, deepfake-ul cu imagini intime se încadrează în categoria infracțiunilor contra persoanei sau contra ordinii și liniștii publice, având multiple implicații legale:

Încălcarea dreptului la imagine și viața privată.

Violarea consumământului: Aspectul esențial care transformă această formă de utilizare a deepfake-ului în infracțiunea este lipsa consimțământului victimei.

Agravant digital contextual: Natura digitală a deepfake-ului permite distribuirea rapidă și pe scară largă a victimeului falsificat, amplificând prejudiciul adus.

Impact asupra victimelor: Deepfake-ul cu imagini intime poate cauza prejudicii grave asupra reputației, sănătății mentale și vieții sociale a victimei.

Înțelegerea tehnologiei deepfake și a impactului său asupra drepturilor fundamentale ale persoanelor ridică următoarea întrebare esteențială – răspunde penal făptuitorul ca urmare a încălcării intimității prin folosirea acestei tehnologii?

2. Cadrul legal din România

Sistemul juridic românesc abordează infracțiunile comise prin folosirea tehnologiei deepfake din multiple perspective legale, oferind instrumente juridice variate pentru protecția victimelor și sancționarea făptuitorilor. În principiu, cadrul legal actual se bazează pe următoarele prevederi din Codul Penal:

1. Art. 226 alin. (2¹): Violarea vieții private – „Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informații furnizate, fără consimțământul persoanelor înfățișate, de natură să provoace o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale.”

2. Art. 374: Pornografia infantilă – „Producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori.”

3. Art. 325: Falsul informatic – „Fapta de a introduce, modificarea sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date în adevărul, în scopul de a fi în vederea producerii unei consecințe juridice”.

4. Art. 375: Ultrajul contra bunelor moravuri – „Fapta persoanei care, în public, expune sau distribuite fără drept imagini ce prezinta explicit o activitate sexuală, în altă parte decât cea care se referă la art. 374, ori săvârsește acte de exhibitionism sau alte acte sexuale explicite.”

3. Pentru ce răspunde făptuitorul care creează și distribuie imagini intime

Utilizarea tehnologiei deepfake pentru crearea de imagini intime implicată o analiză juridică complexă, în care trebuie făcută sau distincție între diferitele etape ale procesului infracționar și momentele în care se configurează răspunderea penală a făptuitorului.

Din perspectiva dreptului penal român, folosirea tehnologiei deepfake în scopul violării intimității poate atrage răspunderea penală a făptuitorului în două faze distincte: crearea efectivă imaginile falsificate și distribuie acestora către terți. Această distincție este fundamentală pentru înțelegerea gradului de culpabilitate și a sancțiunilor aplicabile.

Răspunderea penală se poate configura chiar în momentul creării imaginilor în timp prin deepfake, indiferent dacă acestea sunt ulterior distribuite sau nu.

3.1. Crearea imaginilor intime prin folosirea tehnologiei Deepfake

Procesul de creare a imaginilor în timp prin tehnologia deepfake poate atrage răspunderea penală a făptuitorului prin încălcarea mai multor prevederi din Codul Penal, în funcție de circumstanțele concrete ale faptei și de calitatea victimei.

Incidența Art. 325 – Falsul informatic

Utilizarea tehnologiei deepfake pentru crearea de imagini intime poate atrage răspunderea penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 325 din Codul Penal, care incriminează “fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date în adevărul, în scopul de a fi căutat în vederea producerii unei consecințe juridice”.

This incriminare acoperă ipoteza antemenționată fiind îndeplinite următoarele condiții:

Modificarea datelor informatice – procesarea și alterarea imaginilor originale pentru crearea conținutului falsificat.

Date ne adevărat adevărului – imaginile deepfake sunt prin definiție false, necorespunzând realității.

Scopul producerii unei consecințe juridice – dacă deepfake-ul cu imagini intime este creat pentru a crea aparența că acest conținut este real.

Lipsa dreptului – utilizarea chipului unei persoane pentru crearea de conținut intim fără consimțământul se face “fără drept”.

Incidența Art. 374 – Pornografia infantilă

Când deepfake-ul implică imagini cu minori (persoane sub 18 ani), situația juridică devine extrem de gravă, configurându-se infracțiunea de pornografie infantilă. Artă. 374 din Codul Penal incriminează “producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori.”

Astfel, în art. 374 alin. (4) „materialele pornografice cu minori” sunt definite ca orice material care prezintă un minor ori o persoană majoră drept un minor, având un comportament sexual explicit sau care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, având în mod credibil, un minor un astfel de comportament, precum și orice reprezentare a organelor genitale ale unui copil cu scop sexual.

Aspect esențial:

• Producătoria prin deepfake a materialelor pornografice cu minori constituie infracțiune chiar din momentul creării acestora.
• Nu este necesar ca minorul să fi fost efectiv fotografiat în situații intime – este suficientă utilizarea chipului acestuia.
• Simplă așteptare a materialelor create prin deepfake cu minori constituie infracțiune.

3.2. Distribuirea imaginilor intime

Distribuirea imaginilor intime create prin tehnologia deepfake constituie o etapă separată a procesului infracțional, care poate agrava considerabil răspunderea penală a făptuitorului. Actul distribuirii poate atrage incidența mai multor prevederi legale, în funcție de modalitatea și contextul în care se realizează punerea la dispoziție terților a conținutului falsificat.

Incidența Art. 226 alin. (2¹) – Violarea vieții private

Articolul 226 alin. (2¹) din Codul Penal incriminează specific “divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informații furnizate, fără consimțământul persoanelor înfățișate, de natură să provoace o suferință psihică sau să aducă atingere imagini de vânzare.”

This prevedere se aplică direct distribuirii imaginilor deepfake prin:

• Difuzarea – răspândirea pe scară largă a conținutului falsificat.
• Prezentarea – expunerea imaginilor în diferite contexte.
• Transmiterea – trimiterea directă către destinatari specifici.

Elementele esențiale ale infracțiunii:

• Lipsa consumământului persoane reprezentate în imaginile deepfake.
• Identificabilitate victimei din imaginile distribuite.
• Provocarea unei suferințe psihice sau aducerea de atingere imaginii persoane.

Multitudinea de persoane vătămate – problematica chip/corp

O particularitate specifică acțiunilor comise cu utilizarea tehnologiei deepfake este posibilitatea infracțiunii mai multor persoane vătămate în urma săvârșirii aceleiași fapte, aspect care evidențează gravitatea conduitei infracționale.

Victima “chipului” (persoană identificabilă)

• Persoana al cărei chip este folosit pentru crearea deepfake-ului.
• Aceasta este identificabilă în imaginea falsificată.
• Suferă prejudicii de imagine și suferință psihică ca urmare a distribuirii falsului.

Victima “corpului” (persoana din imaginea originală)

• Persoana din imaginea pornografică originală, asupra căreia se suprapune chipul altcuiva.
• Corpul/imaginea intimă a acestei persoane este folosită fără consimțământ.

Aplicabilitatea imaginilor falsificate

Un aspect crucial pentru cercetarea aplicarii Art. 226 la ipoteza deepfake-ului este că textul legal nu face distincție între imagini reale și imagini falsificate. Prevederea legală se referă generic la “imagine intimă a unei persoane identificate sau identificabile”, fără a specifica aceasta trebuie să fie o imaginează-ți realitatea în sensul cărecuță o situație efectivă petretă.

Această intenție legislativă permite aplicarea textului și în cazul imaginilor create prin deepfake, unde persoana este identificabilă chiar dacă situația intimă reprezentată nu sa petrecut în realitate.

Folosirea deepfake-ului generează o lezare duală distinctă, în care aceeași faptă produce prejudicii separate asupra a două persoane diferite. Această realitate juridică complexă nu poate fi rezolvată prin atragerea răspunderii penale pentru o singură infracțiune, fiind necesară aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, conform prevederilor art. 39 din Codul Penal.

Incidența Art. 375 – Ultrajul contra bunelor moravuri

Prin articolul 375 din Codul Penal este incriminată persoane care se îngrijesc, în public, expune sau distribuite fără drept imagini ce prezinta explicit o activitate sexuală, alta decât cea care se referă la art. 374, ori săvârșește acte de exhibiționism sau alte acte sexuale explicite.“

În contextul distribuirii imaginilor falsificate, această prevedere legală se aplică în situațiile în care există cumulative următoarele condiții:

Caracterul public al distribuirii

• Expunerea pe platforme publice (social media, site-uri web accesibile public).
• Distribuirea în grupuri largi de persoane prin aplicații de mesagerie.
• Afișare în locuri publice sau accesibil unui număr nedeterminat de persoane.
• Partajarea pe forumuri publice sau platforme de conținut pentru adulți.

Pentru înțelegerea caracterului public în cazul distribuirii imaginilor deepfake pe platformele digitale, este importantă jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție [a se vedea ICCJ, secția de contencios administrativ și fiscal, [decizia nr. 4546/2014], sub stabilitatea sa profilul public de pe Facebook are caracter de spațiu public.

Ce platforme sunt considerate publice:

• Facebook cu profil public.
• Instagram, Twitter/X, TikTok etc. cu profil public.
• Grupurile publice de pe orice platformă.
• Site-urile de conținut pentru adulți accesibile unui număr nedeterminat de persoane (indiferent dacă sunt sau nu gratuite).

Alte elemente specifice aplicabile deepfake-ului în contextul art. 375:

• Imaginile cu activitate sexuală explicită – deepfake-ul cu conținut pornografic îndeplinește această condiție.
• Distribuție fără drept – utilizarea tehnologiei deepfake implică întotdeauna lipsa unui drept legal de distribuire.
• Caracterul explicit al conţinutului sexual creat prin falsificare.

4. Pedepsele aplicabile făptuitorilor

Sistemul penal din România prevede sancțiuni severe pentru utilizarea tehnologiei deepfake în scopul violării intimității. Pedepsele variază în funcție de gravitatea faptei, circumstanțele concrete și articolul de lege încălcat, putând ajunge de la amenzi la închisoare de mai mulți ani.

Astfel, sancțiunile diferă în funcție de natura specifică a infracțiunilor comise prin utilizarea tehnologiei deepfake, iar în cazul concursului de infracțiuni, se aplică art. 39 din Codul Penal.

1. Infracțiunea de violare a vieții private se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

2. Infracțiunea de pornografie infantilă se pedepsește cu închisoarea de la 5 la 12 ani (deoarece fapta a fost săvârșită prin utilizarea unui sistem informatic).

3. Infracțiunea de fals informatic se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

4. Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală.

5. Probarea săvârșirii infracțiunii

Probarea de infracțiunilor comise prin prezentarea provocării specifice infracțiunilor digitale a faptelor. Astfel, este necesar o abordare tehnică combinată cu metodele tradiționale de investigație.

5.1. Identificarea imaginilor deepfake

Expertiză tehnică:

• Algoritmi de detectare a conţinutului generat artificial.
• Analiza metadatelor pentru procesare digitală.
• Inconsistențe vizuale specifice deepfake-ului.
• Verificarea surselor originale ale imaginilor.

Sondă digitală:

• Istoricul pescuitului și a modificărilor.
• Urmele software-ului utilizat.
• Analiză biometrică pentru identificarea victimelor.

5.2. Stabilirea autorului infracțiunii

Investigații digitale:

• Analiza IP-urilor contururilor și a dispozitivelor făptuitorilor.
• Verificarea conturilor prin care a fost distribuitul.
• Tranzacțiile pentru aplicarea software-ului cu tehnologia deepfake.
• Istoricul browserului pentru căutări relevante.

5.3. Demonstrarea distribuirii și a prejudiciului

Distribuție efectivă:

• Uri de captură de ecran ale conținutului publicat.
• Mărturia persoanelor care au văzut imaginile/videoclipurile.
• Analiza traficului pe platforme.
• Numărul de vizualizare documentat.

Prejudiciul victimei:

• Expertiză psihologică care atestă suferința psihică.
• Mărturia victimei și a-și însuși acestea.
• Impactul asupra reputației.
• Consecințele profesionale eficient.

6. Recomandări pentru victime

Victimele imaginilor intime falsificate prin deepfake trebuie să acționeze urgent pentru a-și proteja drepturile și a minimiza prejudiciul suferit. Primul pas esențial constă în documentarea imediată a tuturor dovezilor prin realizarea de capturi de ecran ale imaginilor falsificate, salvarea adreselor web unde apare conținutul și notarea datei descoperirii acestora.

În paralel cu documentarea dovezilor, este util să se apeleze la serviciul unui avocat specializat în dreptul penal și criminalitate informatică. Acest specialist va putea ghida victima prin procedurile legale complexe, va putea redacta și depune sau eventuală plângere penală la autoritățile competente.

Raportarea rapidă către autoritățile de competență și o prioritate absolută, deoarece cu cât se depune mai repede plângerea penală, cu atât cresc șansele de identificare și de pedepsire a făptuitorului.. Timpul lucrează împotriva victimei: probele digitale se pot șterge, adresele IP dinamice se schimbă, logurile serverelor se șterg automat după perioade determinate, iar făptuitorul poate avea timp să elimine urmele digitale. Platformele online pot șterge automat conținutul după raportări multiple, iar distribuirea imaginilor falsificate poate escalada rapid, făcând mai dificilă minimizarea potențialelor prejudicii.

7. Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat special în dreptul penal.

Vlad Ulici este avocat în Baroul Cluj. Specializările acestora sunt dreptul penal și criminalitatea informatică, având un masterat în Științe penale și Criminalistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Data contactului

Telefon: 0741.132.923

E-mail: vlad.ulici@zic.legal