Violarea vieții private – diseminarea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor. Decizia ÎCCJ nr. 51/2021

By Published On: 01/05/2024Categories: Diverse
Ilustrare pentru infracțiunea de violare a vieții private, art. 226 Cod penal

Violarea vieții private (art. 226 Cod penal) înseamnă surprinderea fără drept a imaginilor sau sunetelor unei persoane aflate într-o locuință, încăpere ori dependință, înregistrarea fără drept a unei convorbiri private și divulgarea fără drept a acestor materiale. Prin Decizia nr. 51/2021, Înalta Curte a stabilit că divulgarea poate fi infracțiune și când materialul a fost obținut cu drept. Legea nr. 171/2023 a incriminat separat divulgarea imaginilor intime.

În anul 2021, prin decizia nr. 51/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile (obligatorii) și, în consecință, a stabilit următoarele:

Tipicitatea infracțiunii de violare a vieții private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. (2) din Codul penal nu este condiționată de deținerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de acestea sau a unei convorbiri private.

Înainte de Decizia nr. 51/2021 era controversat în ce măsură diseminarea fără drept a unui conținut realizat cu drept constituie infracțiune. Practica instanțelor era divizată, iar Înalta Curte a tranșat problema în sensul că alin. (2) se poate reține și atunci când materialul a fost obținut cu drept.

Pentru alin. (1), sfera de aplicare a fost precizată ulterior prin Decizia nr. 18/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 446 din 15 mai 2024. Potrivit acesteia, noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul art. 226 alin. (1) Cod penal au același înțeles cu cele din conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) Cod penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale. Precizarea contează și pentru alin. (2), deoarece materialul divulgat trebuie să fie dintre cele descrise la alin. (1).

Analiza dezlegării de drept

Dezlegarea dată este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial. În esență, dezlegarea are două consecințe:

1.  Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor cu caracter privat nu presupune ca acestea să fi fost obținute fără drept. Înalta Curte a reținut expres că alin. (2) vizează materiale „obținute cu sau fără drept”.

2. Consimțământul dat pentru înregistrare nu acoperă, prin el însuși, și divulgarea ulterioară. Înalta Curte nu a analizat distinct această chestiune, însă soluția ei este în acord cu opinia, redată în decizie, a unor instanțe consultate și a Ministerului Public, potrivit căreia acordul la înregistrarea unei discuții nu implică și acordul la difuzarea ei. Divulgarea nu constituie totuși infracțiune atunci când operează una dintre cauzele prevăzute de art. 226 alin. (4) Cod penal.

Consecința practică este că verificarea se mută de la modul de obținere a materialului la temeiul divulgării lui, fapta putând fi reținută și atunci când sunetele, convorbirile ori imaginile au ajuns la făptuitor în mod licit.

Dezlegarea păstrează însă o limită. Înalta Curte a reținut că singura condiție impusă de alin. (2) este ca sunetele, convorbirile sau imaginile să fie dintre cele descrise la alin. (1), adică să privească o persoană aflată într-o locuință, încăpere ori dependință ținând de aceasta sau o convorbire privată. Pentru imaginile intime, alin. (2 indice 1), introdus prin Legea nr. 171/2023, nu mai cere această condiție de loc.

Modificări legislative ulterioare dezlegării de drept

Prin Legea nr. 171/2023 a fost incriminată și conduita denumită generic “revenge porn”, fiind introdus alin. (2 indice 1):

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit alin. (2 indice 2) al art. 226 Cod penal, prin imagine intimă se înțelege

orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.

Prin urmare, atunci când divulgarea este de natură să provoace persoanei înfățișate o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale, reprezintă infracțiuni și următoarele conduite: distribuirea unui sextape, fără consimțământul persoanei înfățișate, de către unul dintre parteneri, deși acesta a fost filmat cu acordul ei, precum și transmiterea către o altă persoană, fără același consimțământ, a unei imagini nude realizate inițial cu acordul acesteia. Potrivit alin. (4 indice 1), fapta nu constituie infracțiune dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni.

Arie de practică: Criminalitate informatică și apărare în cauze de violare a vieții private.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială la nivel licență și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.

Întrebări Frecvente (FAQ)

Ce constituie infracțiunea de violare a vieții private conform art. 226 Cod penal?

Art. 226 Cod penal incriminează mai multe fapte. Potrivit alin. (1), constituie infracțiune atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință, încăpere ori dependință ținând de aceasta sau a unei convorbiri private. Pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda. Potrivit alin. (2), divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea fără drept a acestor sunete, convorbiri ori imagini către o altă persoană sau către public se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Divulgarea unei imagini intime fără consimțământul persoanei înfățișate, prevăzută de alin. (2 indice 1), se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Pentru aceste fapte, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Este infracțiune înregistrarea unei convorbiri de către cel care participă la ea?

Poate fi. Înregistrarea audio a unei convorbiri private intră, în principiu, sub incidența art. 226 alin. (1) Cod penal, chiar dacă autorul ei a participat la convorbire. Potrivit art. 226 alin. (4) lit. a) Cod penal, fapta nu constituie infracțiune dacă o săvârșește cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, însă numai dacă justifică un interes legitim. Aceeași excepție se aplică și divulgării înregistrării (art. 226 alin. (2)).

În ce cazuri înregistrarea sau divulgarea fără acordul persoanei nu constituie infracțiunea de violare a vieții private?

Art. 226 alin. (4) Cod penal prevede patru cazuri în care înregistrarea sau divulgarea nu constituie infracțiune. Lit. a) îl privește pe cel care a participat la întâlnirea cu persoana vătămată în cadrul căreia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, dacă justifică un interes legitim. Lit. b) se aplică atunci când persoana vătămată a acționat explicit cu intenția de a fi văzută ori auzită de făptuitor. Potrivit lit. c), nu există infracțiune nici dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea ei. Lit. d) acoperă faptele de interes public, cu semnificație pentru viața comunității, dar numai dacă divulgarea lor aduce avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vătămate. Pentru divulgarea unei imagini intime (alin. (2 indice 1)), art. 226 alin. (4 indice 1) prevede o singură excepție, și anume surprinderea sau dovedirea săvârșirii unei infracțiuni.

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

Ai fost înregistrat fără acord sau o imagine cu caracter privat ți-a fost divulgată?

Echipa ZIC poate analiza situația și te poate consilia cu privire la plângerea prealabilă și la probele care trebuie păstrate.

Programează o consultație

About the Author: George Zlati

George Zlati este avocat și lector universitar, titular al disciplinei Criminalitate informatică la masterat și doctor în drept cu o teză pe criminalitatea informatică. Practica lui acoperă criminalitatea informatică, dreptul penal al afacerilor și tehnologia blockchain.