Violarea vieții private – diseminarea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor. Decizia ÎCCJ nr. 51/2021

În anul 2021, prin decizia nr. 51/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea – Secția penală și pentru cauze cu minori, prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile (obligatorii) și, în consecință, a stabilit următoarele:

Tipicitatea infracţiunii de violare a vieţii private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. (2) din Codul penal nu este condiţionată de deţinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinţă sau încăpere ori dependinţă ţinând de acestea sau a unei convorbiri private.

Această decizie este importantă pentru clarificarea sferei de aplicabilitate a infracțiunii privind violarea vieții private, prevăzute de art. 226 Cod penal. Sfera de aplicare a fost precizată ulterior și prin Decizia nr. 18/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial nr. 446 din 15 mai 2024, potrivit căreia noțiunile de locuință, încăpere sau dependință din conținutul art. 226 alin. (1) Cod penal au același înțeles cu cele din conținutul infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută de art. 224 alin. (1) Cod penal, fiind subsumate noțiunii de domiciliu în sensul legii penale. Înainte de această decizie era controversat în ce măsură diseminarea fără drept a unui conținut realizat cu drept constituie infracțiune. Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat această problemă de drept, oferind victimei o protecție adecvată împotriva conduitelor ce lezează dreptul la viață privată.

Analiza dezlegării de drept

Dezlegarea dată este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial. În esență, Înalta Curte a reținut două consecințe:

1.  Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor cu caracter privat nu presupune neapărat că acestea au fost obţinute prin mijloace ilegale.

2. Chiar dacă înregistrarea a fost realizată cu consimţământul victimei, divulgarea fără un nou consimţământ reprezintă o încălcare a vieţii private ce poate atrage răspunderea penală.

Curtea a clarificat așadar că, pentru a constitui infracțiunea descrisă la alin. (2), nu este necesar ca materialele să fi fost obținute fără drept, ci este suficient ca divulgarea acestora să fie făcută fără drept. Consecința practică este că verificarea se mută de la modul de obținere a materialului la temeiul divulgării lui, fapta putând fi reținută și atunci când sunetele, convorbirile ori imaginile au ajuns la făptuitor în mod licit.

Modificări legislative ulterioare dezlegării de drept

Prin Legea nr. 171/2023 a fost incriminată și conduita intitulată generic “revenge porn”, fiind introdus alin. (2 indice 1):

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în orice mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informațiile furnizate, fără consimțământul persoanei înfățișate, de natură să provoace acesteia o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit alin. (2 indice 2) al art. 226 Cod penal, prin imagine intimă se înțelege

orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care își expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.

Prin urmare, atunci când divulgarea este de natură să provoace persoanei înfățișate o suferință psihică sau să aducă atingere imaginii sale, reprezintă infracțiuni și următoarele conduite: distribuirea unui sextape, fără consimțământul persoanei înfățișate, de către unul dintre parteneri, deși acesta a fost filmat cu acordul ei; transmiterea către o altă persoană, fără același consimțământ, a unei imagini nude realizate inițial cu acordul acesteia. Potrivit alin. (4 indice 1), fapta nu constituie infracțiune dacă făptuitorul surprinde săvârșirea unei infracțiuni sau contribuie la dovedirea săvârșirii unei infracțiuni.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială la nivel licență și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.