Violarea vieții private – diseminarea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor. Dezlegarea de drept nr. 51/2021

În anul 2021, prin decizia nr. 51/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, prin care să solicite pronunțarea unei hotărâri prealabile (obligatorii) și, în consecință, a stabilității următoare:

Tipicitatea infracțiunii de violare a vieții private în modalitatea incriminată de art. 226 alin. (2) din Codul penal nu este condiționată de deținerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependință ținând de acestea sau a convorbirilor private.

Această decizie este importantă pentru clarificarea sferei de aplicabilitate a infracțiunilor privind violarea vieții private, condițiile art. 226 Cod penal. Înainte de această decizie era controversată în această măsură a seminariilor fără drept a unui conținut realizat cu drept constituie infracțiune. Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat această problemă de drept, oferind victimei o protecție adecvată împotriva conducerii ce lezează dreptul la viața privată.

Analiza dezlegării dreptului

Decizia este obligatorie pentru toate organele judiciare. În esență, prin această decizie obligatorie Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat următoarele aspecte:

1. Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea fără drept a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor cu caracter privat nu presupune neapărat că acestea au fost necesare prin mijloace ilegale.

2. Chiar dacă înregistrarea a fost realizată cu consimțământul victimei, divulgarea fără un nou consimțământ o încălcare a vieții private ce poate atrage răspunderea penală.

Curtea a clarificat așadar că, pentru a constitui infracțiunea descrisă la alin. (2), nu este necesar ca materialele să fi fost obținute fără drept, ci este suficient să le divulge să fie făcută fără drept. Acest punct de vedere subliniază o separație clară între actul de obținere a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor cu privat și cel de divulgare a acestora, focalizându-se pe protecția persoanelor împotriva unei expuneri neautorizate, indiferent de modul inițial de obținere a conținutului video sau audio.

Modificări legislative ulterioare dezlegării de drept

Prin Legea nr. 171/2023 a fost incriminată și conducta intitulată generic “revenge porn”, fiind introdus alin. (2 indice 1):

Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, în mod, a unei imagini intime a unei persoane identificate sau identificabile după informații furnizate, fără consimțământul persoanelor înfățișate, de natură să provoace o suferință psihică sau să aducă atingere imaginile sale, se pedepsește orice cu amendă închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Potrivit alin. (2 indice 2) al art. 226 Cod penal, prin imagine intimă se înțelege

orice reproducere, indiferent de suport, a imaginii unei persoane nude, care expune total sau parțial organele genitale, anusul sau zona pubiană sau, în cazul femeilor, și sânii, ori care este implicată într-un raport sexual sau act sexual.

Prin urmare, infracțiunile următoare conduite: distribuirea fără drept a unui sextape, de către unul dintre parteneri, deși acesta a fost filmat cu consimțământul victimei; transmiterea fără drept unei alte persoane a unei imagini nud, realiza cu consimțământul victimei.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială nivelul licenței și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.