George Zlati, ERA Chișinău: probe electronice și blockchain

Pe 12 octombrie 2026, George Zlati a fost speaker la seminarul ERA de la Chișinău, „Collection of e-evidence and the use of AI in criminal proceedings”, găzduit de Institutul Național al Justiției din Republica Moldova. Seminarul, organizat de ERA (Academy of European Law), s-a desfășurat în limba română și s-a adresat judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova.

Programul seminarului

Programul a fost susținut de doi speakeri, cu funcțiile din programul ERA:

• George Zlati, Managing Partner, Zlati Ionescu Chiperi Law Firm; Associate Professor, Faculty of Law and Social Sciences, „1 Decembrie 1918” University of Alba Iulia
• Mihai Suian, Criminal Defence Lawyer; PhD in Law, with a thesis on surveillance and other special investigative techniques

Programul a fost parcurs de două ori în aceeași zi, între 09:00 și 17:30, pentru două grupe diferite de participanți.

George Zlati a susținut două prezentări, despre evoluția criminalității și probele electronice, respectiv despre investigațiile pe blockchain. Mihai Suian a vorbit despre percheziția informatică și despre accesul la un sistem informatic ca măsură de supraveghere tehnică.

Relația dintre evoluția criminalității și probele electronice

Trecerea de la fraudele cu instrumente de plată electronică la cele cu criptoactive mută ținta: în locul datelor de card, contează tot mai des fraza de recuperare a portofelului. Prezentarea a trecut prin modurile de operare întâlnite în dosare:

• fraudele investiționale cu tokenuri care imită USDT;
• frauda de tip CEO/BEC și analiza antetului e-mailului;
• spoofingul de e-mail, de apel și de SMS;
• preluarea conturilor de WhatsApp (GhostPairing, redirecționarea apelurilor, SIM swap);
• address poisoning și golirea portofelelor prin permisiuni acordate unor contracte inteligente frauduloase.

A urmat impactul inteligenței artificiale: deepfake-urile, boții care automatizează frauda și pot continua să funcționeze și după arestarea autorului, phishingul țintit construit pe OSINT, prompt injection. Partea finală a fost dedicată tehnicilor de investigare: adresa IP într-un apel WhatsApp, canary tokens, amprenta dispozitivului și metadatele EXIF. Partea despre inteligența artificială a fost dezvoltată pe larg la seminarul ERA de la Barcelona, despre AI în dreptul penal.

Bazele investigațiilor la nivel de blockchain

A doua prezentare a explicat noțiunile tehnice fără de care un dosar cu criptoactive nu poate fi citit corect. Monedele virtuale nu se află „în” portofel, ci pe blockchain. Nu orice blockchain este transparent. Un transfer intern într-o platformă centralizată de schimb nu apare pe blockchain, ci doar în evidențele platformei. Anumite tokenuri pot fi înghețate de emitent.

Au urmat modurile de operare (rug pull, pump-and-dump, wash trading, giveaway-uri și airdrop-uri false, scheme Ponzi) și probatoriul: ce se solicită unei platforme de schimb, cum dovedește victima că deține controlul asupra unei adrese, prin semnarea unui mesaj cu portofelul, și ce arată, de fapt, folosirea unui mixer sau a unui bridge. George Zlati a mai abordat tema criptoactivelor la seminarul ERA „Understanding Bitcoins and Cryptocurrency Technologies” de la București, din 2025.

Ce trebuie verificat înainte ca rezultatul unui instrument să devină probă

Câteva verificări care au revenit în ambele prezentări:

• Soldul afișat într-un portofel nu dovedește, singur, controlul asupra fondurilor.
• Folosirea unui mixer, a unui DEX sau a unui bridge nu dovedește, singură, spălarea banilor.
• O adresă IP identificată într-un apel poate aparține unui releu sau unui VPN, nu neapărat interlocutorului.
• Expeditorul real al unui e-mail se verifică în antetul mesajului și în fișierul original (.eml).

În toate aceste situații, întrebarea este ce s-a verificat, efectiv, în spatele rezultatului afișat de instrument.