George Zlati: avocat specializat în criminalitate cibernetică în România

De George ZlatiPublicat pe: 21/08/2025Categorii: Criminalitate informatică

Avocat criminalitate informatică în România: probe digitale și investigații privind criptoactivele

Reprezint clienți în dosare complexe de criminalitate informatică, criptoactive și drept penal al afacerilor, în România și în UE, de la anchete, percheziții și confiscări până la urmărirea criptoactivelor, recuperarea bunurilor și proceduri privind mandatul european de arestare.

Contact: george.zlati@zic.legal | +40 748 149 840 (WhatsApp/Signal).

Introducere

Majoritatea dosarelor de criminalitate informatică se decid pe probe: cum au fost obținute, păstrate și interpretate. Sunt partener la ZIC.legal. Practica mea acoperă criminalitatea informatică, criptoactivele, probele digitale, apărarea în dosare de drept penal al afacerilor și extrădările în baza mandatului european de arestare. Sunt doctor în criminalitate informatică, predau criminalitatea informatică la nivel universitar și formez magistrați la Institutul Național al Magistraturii (INM) din 2023. Lucrările mele, inclusiv primul tratat românesc de criminalitate informatică, au fost citate în nouă decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, printre care hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (HP) și o decizie într-un recurs în interesul legii (RIL).

Ce fac (pentru persoane fizice, fondatori, companii de tehnologie și colegi avocați)

Apărare în dosare de criminalitate informatică în România: acces ilegal, alterarea integrității datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice, interceptare ilegală, fraudă informatică, phishing și cazuri legate de programe malware. Asist clientul de la prima citare până la judecată, în colaborare strânsă cu experți criminaliști.
Cauze privind criptoactivele și conformitatea cu MiCA: urmărirea tranzacțiilor on-chain, contestarea măsurilor de indisponibilizare, recuperarea bunurilor și consultanță privind obligațiile MiCA pentru emitenți și furnizori de servicii de criptoactive (CASP) care activează în UE sau vizează piața UE.
Percheziții, confiscări și criminalistică digitală: intervenție rapidă la percheziții la domiciliu, la sediu și percheziții informatice, copierea dispozitivelor, probleme privind lanțul de custodie și cereri de excludere a probelor electronice obținute nelegal (art. 102 CPP), inclusiv în procedura de cameră preliminară.
Apărare în dosare de drept penal al afacerilor și investigații interne: fraudă, abateri, utilizarea necorespunzătoare a resurselor IT și audituri de conformitate.
Extrădări și mandat european de arestare: apărare în procedura de predare, invocarea obiecțiilor privind drepturile fundamentale și coordonarea cu avocați din străinătate.

Temei juridic (România și UE)

Infracțiunile informatice din România sunt reglementate în principal în Codul penal și includ accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360), interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (art. 361), alterarea integrității datelor informatice (art. 362), perturbarea funcționării sistemelor informatice (art. 363), frauda informatică (art. 249) și infracțiunile conexe.

Procedural, Codul de procedură penală reglementează percheziția informatică (art. 168) și metodele speciale de supraveghere sau cercetare (art. 138), care includ accesul la un sistem informatic (art. 138 alin. (1) lit. b)). Sunt două măsuri distincte, cu regimuri de autorizare diferite. Pentru indisponibilizarea bunurilor, art. 249–252 din Codul de procedură penală prevăd condițiile generale și procedura sechestrului, utilizate în practică pentru indisponibilizarea criptoactivelor în procesul penal. La nivelul UE, infracțiunile împotriva sistemelor informatice sunt armonizate prin Directiva 2013/40/UE. Accesul transfrontalier la probe electronice este reglementat de Regulamentul (UE) 2023/1543 privind ordinele europene de producere și de conservare, aplicabil din 18 august 2026. Criptoactivele sunt reglementate de Regulamentul (UE) 2023/1114 (MiCA).

Specificități procedurale și probatorii

Intervenție timpurie în cazul percheziției informatice: Legea română impune autorizare judiciară și garanții pentru percheziția informatică și pentru accesul la sistemele informatice. Contestarea întinderii și a modului de executare poate fi decisivă (de exemplu, colectarea excesivă de date, integritatea copiilor criminalistice, validarea prin hash).
Probe digitale și lanț de custodie: Verific activitatea criminalistică în raport cu art. 168 CPP (percheziția informatică), art. 138 din Codul de procedură penală (metodele speciale de supraveghere sau cercetare) și practica privind lanțul de custodie, astfel încât instanța să se bazeze numai pe probe a căror origine și integritate pot fi demonstrate.
Confiscare și recuperare criptomonede: contestarea temeiului legal și a proporționalității măsurii și identificarea precisă a bunurilor, care diferă între deținerile custodiale și cele în autocustodie.

Probleme tipice de care mă ocup

Reprezint atât persoane aflate sub investigație, cât și victime ale infracțiunilor informatice. Activitatea mea acoperă o gamă largă de infracțiuni informatice, inclusiv:

Deturnare de criptoactive și tranzacții frauduloase.
Manipularea contractelor inteligente și alte exploatări legate de blockchain, în care vulnerabilitățile sunt abuzate pentru a deturna active sau a declanșa rezultate neintenționate.
Însușirea frazei de recuperare (seed phrase) și compromiterea portofelelor.
Acces ilegal la sisteme informatice și alterarea datelor informatice, adesea în contextul rețelelor corporative, al amenințărilor interne sau al credențialelor compromise.
Frauda informatică și cazuri de carding, care implică phishing, malware, carduri clonate sau credențiale furate.
Furtul de identitate atât în contexte financiare, cât și nefinanciare, adesea legate de preluări de conturi și tranzacții frauduloase.
Pornografie infantilă. Notă (actualizare octombrie 2026): art. 374 din Codul penal, inclusiv denumirea marginală, a fost modificat după publicarea acestei pagini, prin Legea nr. 201/2026 (Monitorul Oficial nr. 865 din 15 octombrie 2026), în vigoare din 18 octombrie 2026. Această mențiune reflectă versiunea în vigoare la data redactării paginii.

Reprezint și victime ale fraudelor de investiții, inclusiv platforme de tranzacționare false, scheme Ponzi cu criptoactive și rețele de fraudă online. În aceste cauze, formulez și susțin plângeri penale, colaborez cu experți criminaliști pentru urmărirea tranzacțiilor on-chain și mă coordonez cu autoritățile pentru a crește șansele de recuperare a bunurilor.

Dincolo de apărare și litigii, ofer consultanță juridică companiilor și fondatorilor în materia prevenirii infracțiunilor informatice, a structurilor conforme cu MiCA și a gestionării riscurilor, pentru a reduce expunerea înainte de începerea unei anchete.

Pentru această activitate colaborez cu o echipă specializată în OSINT (informații din surse deschise) și în răspuns la incidente, care permite identificarea rapidă a urmelor digitale, a autorilor amenințărilor și a infrastructurii compromise. Aceeași echipă furnizează materialele criminalistice și investigative pe care apărarea le folosește în instanță.

FAQ

Cu ce se ocupă un avocat specializat în criminalitate informatică în România?

Cu tot ce ține de accesul ilegal și interceptare, de frauda informatică, de percheziția dispozitivelor și de analiza criminalistică digitală. Cauzele se decid adesea pe autorizarea corectă, pe jurnalizare și pe modul în care au fost obținute probele.

Pot fi indisponibilizate criptoactivele într-o anchetă penală din România?

Da. Procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța pot institui sechestru asupra criptoactivelor, ca măsură asigurătorie, în temeiul art. 249-252 din Codul de procedură penală. Pentru bunurile supuse confiscării, procurorul este chiar obligat să o facă (art. 249 alin. (4^1) C.proc.pen.). Măsura poate fi contestată potrivit art. 250 C.proc.pen. Verific necesitatea, proporționalitatea și felul în care funcționează concret indisponibilizarea, care diferă între o platformă de schimb custodială și un portofel în autocustodie.

Am primit un mandat european de arestare. Mă puteți ajuta?

Da. Apăr persoanele în procedura de predare, invoc neregularitățile mandatului și coordonez apărarea cu avocatul din statul emitent. Cadrul îl reprezintă Decizia-cadru 2002/584/JAI a Consiliului, aplicată în România prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Lucrați cu clienți străini și cu avocați din alte jurisdicții?

Da. Lucrez în mod curent cu avocați din alte state membre în cauze privind mandatul european de arestare și în cauze transfrontaliere. Când un client are proceduri penale deschise în două țări, stabilim o singură linie de apărare, astfel încât obiecțiile procedurale și cele privind drepturile fundamentale să fie invocate coerent în ambele jurisdicții.

Declinare de responsabilitate: Acest material este doar pentru informații generale și nu constituie consultanță juridică. Pentru consiliere cu privire la situația dumneavoastră specifică, vă rugăm să solicitați un consilier juridic calificat.

Orientare jurisdicțională: legislația românească cu elemente ale UE, acolo unde este relevant (MiCA, MEA).

Vezi și: profilul complet al lui George Zlati.

Ai nevoie de o evaluare a situației tale?

Scrie-mi sau trimite-mi un mesaj pe WhatsApp și îți spun care sunt pașii următori în cazul tău.

Programează o consultație

Domeniu de practică: Apărare în dosare de criminalitate informatică.

Despre autor: George Zlati

George Zlati este avocat și lector universitar, titular al disciplinei Criminalitate informatică la masterat și doctor în drept cu o teză pe criminalitatea informatică. Practica lui acoperă criminalitatea informatică, dreptul penal al afacerilor și tehnologia blockchain.