Publicații.
Cărți, comentarii pe articole și studii publicate de av. dr. George Zlati în drept penal, criminalitate informatică și procedură penală. Le folosim în apărările pe care le construim, iar Înalta Curte le-a citat în motivarea a nouă decizii.
Citate în jurisprudența ÎCCJ
Lucrările sunt citate în motivarea a nouă decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cinci sunt pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală și publicate în Monitorul Oficial: patru sunt hotărâri prealabile, obligatorii pentru instanțe potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, iar prin Decizia nr. 68/2021 sesizarea a fost respinsă ca inadmisibilă, lucrarea fiind citată în considerentele privind inadmisibilitatea.
Decizia nr. 37 din 7 iunie 2021
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală · Monitorul Oficial nr. 707 din 16 iulie 2021 · text oficial
Delimitarea fraudei informatice (art. 249 C. pen.) de înșelăciune (art. 244 C. pen.) în cazul publicării de anunțuri fictive online.
„Inducerea în eroare a unei persoane este de esența infracțiunii de înșelăciune; în cazul fraudei informatice, modalitățile prin care acționează făptuitorul au ca urmare manipularea unui sistem informatic […]. Discutăm așadar despre un criteriu de diferențiere ce plasează mai degrabă cele două infracțiuni într-o relație de incompatibilitate în plan conceptual (George Zlati în Codul penal, Comentariul pe articole, ediția 3, Colecția Comentarii Beck, Editura CH Beck, București 2020, p. 919-920).”
Lucrări citate: Tratat de criminalitate informatică, autor unic, de patru ori, și Codul penal. Comentariu pe articole, ediția a 3-a.
Decizia nr. 68 din 29 septembrie 2021
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală · Monitorul Oficial nr. 56 din 19 ianuarie 2022 · text oficial
Accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 alin. (1) C. pen.): momentul consumării și limitele autorizării.
„Lipsa autorizării sau depășirea limitelor acesteia trebuie să vizeze accesul, și nu folosirea datelor informatice, fiind fără importanță modul sau scopul în care informațiile obținute prin această acțiune au fost utilizate ulterior consumării accesului […] (în acest sens a se vedea George Zlati, Tratat de criminalitate informatică, Editura Solomon, 2020, pag. 236, 240-241).”
Lucrare citată: Tratat de criminalitate informatică, autor unic. Curtea trimite la Tratat și pentru definirea obiectului juridic al infracțiunii.
Decizia nr. 4 din 25 ianuarie 2021
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală · Monitorul Oficial nr. 171 din 19 februarie 2021 · text oficial
Falsul informatic (art. 325 C. pen.) în cazul deschiderii unui cont pe o rețea de socializare sub numele altei persoane.
„[Î]n doctrină s-a susținut că modalitatea introducerii de date informatice corespunde, în principiu, contrafacerii unui document, iar modificarea, ștergerea, restricționarea accesului la datele informatice corespund conceptului de alterare a unui document digital.”
Nota de subsol trimite la Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod penal. Partea specială. Perspectiva clujeană, Universul Juridic, 2014, pag. 559, și la Tratat de criminalitate informatică, vol. 1, Solomon, 2020, pag. 513 și urm.
Decizia nr. 5 din 28 februarie 2018
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală · Monitorul Oficial nr. 355 din 24 aprilie 2018 · text oficial
Înțelesul termenului „rănire” în interpretarea art. 338 alin. (1) C. pen., părăsirea locului accidentului.
„Rănirea este mai aproape de leziunea traumatică prevăzută de art. 193 alin. (2) NCP […], o simplă echimoză nu implică per se necesitatea unor îngrijiri medicale” (S. Bogdan, D. A. Șerban, G. Zlati, Noul Cod penal, Partea specială. Perspectiva clujeană, Ed. Universul juridic, București, 2014, pag. 614).
Lucrare colectivă, împreună cu Sergiu Bogdan și Doris Alina Șerban. Curtea preia interpretarea propusă de autori.
Decizia nr. 18 din 29 octombrie 2019
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală · Monitorul Oficial nr. 66 din 30 ianuarie 2020 · text oficial
Conducerea unui vehicul sub incidența unei obligații impuse pe durata controlului judiciar (art. 335 alin. (2) C. pen.).
„Obiectul juridic al acestei infracțiuni este reprezentat de relațiile sociale privind siguranța circulației pe drumurile publice, căreia i se poate aduce atingere prin faptul că o persoană fără abilități teoretice sau practice de a controla o sursă de pericol desfășoară în concret o activitate care presupune controlul acestei surse de pericol.”
Nota de subsol: Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod penal. Partea specială. Perspectiva clujeană, Ed. Universul juridic, București, 2014, p. 596.
Decizii ale Secției penale și ale Completului de 5 judecători
Decizia nr. 753/RC din 27 noiembrie 2024
Fraudă informatică și operațiuni cu instrumente de plată electronică.
„Făptuitor este cel care realizează actul de dispoziție prejudiciant, fără a exista un consimțământ (chiar unul viciat) din partea persoanei vătămate (cum este în cazul infracțiunii de înșelăciune) (a se vedea […] G. Zlati în C. pen., Comentariul pe articole, ediția 3, Editura CH Beck, București 2020, p. 919-920).”
Contribuție în volum colectiv, Codul penal. Comentariu pe articole, ediția a 3-a.
Decizia nr. 227 din 1 iulie 2021
Gestiune frauduloasă: înțelesul noțiunii de „însușire”.
„[…] au fost preluate fără modificări din vechea reglementare (în acest sens C. pen. Comentariu pe articole, ediția 3, Editura C. H. Beck, 2020 […] Georgina Bodoroncea, Valerian Cioclei, Irina Kuglay, Lavinia Lefterache, […], Iuliana Nedelcu, […], George Zlati).”
Volum colectiv. Numele a doi coautori sunt anonimizate în textul publicat pe scj.ro.
Decizia nr. 312/A din 27 noiembrie 2018
Falsul în înscrisuri sub semnătură privată: extinderea sferei de incriminare la falsul intelectual.
„S-a subliniat în doctrina judiciară (a se vedea, în acest sens, […] George Zlati, Noul C. pen. Partea specială. Perspectiva clujeană, Editura Universul Juridic, București, 2014, pagina 546), că, în practica judiciară s-a reținut ca premisă infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată […]”
Lucrare colectivă, împreună cu Sergiu Bogdan și Doris Alina Șerban, ale căror nume sunt anonimizate în textul publicat pe scj.ro.
Decizia nr. 390/A din 29 octombrie 2015
Îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu: pragul de relevanță penală.
„[L]egiuitorul a utilizat o formulare generală pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, fără a particulariza acele conduite interzise care, așa cum s-a arătat în doctrină, «trec într-adevăr de pragul ofensivității cerut de dreptul penal» (în acest sens, a se vedea Sergiu Bogdan, Doris Alina Șerban, George Zlati, Noul Cod Penal, Partea Specială, Perspectiva Clujeană, Universul Juridic, București, 2014, pg. 441).”
Lucrare colectivă, împreună cu Sergiu Bogdan și Doris Alina Șerban.
Alte citări, în afara motivării
Lucrările sunt citate și în deciziile de mai jos, însă în punctul de vedere al specialiștilor consultați, al procurorului general sau al instanței de trimitere, nu în raționamentul Curții.
Decizia nr. 15/2013, recurs în interesul legiiM. Of. nr. 760 din 6 decembrie 2013 · text oficial
Decizia nr. 56/2023, sesizare pentru hotărâre prealabilă respinsă ca inadmisibilăM. Of. nr. 910 din 10 octombrie 2023 · text oficial
Decizia nr. 51/2021, hotărâre prealabilăM. Of. nr. 1050 din 3 noiembrie 2021 · text oficial
Decizia nr. 1/2019, recurs în interesul legiiM. Of. nr. 187 din 8 martie 2019 · text oficial
Decizia nr. 8/2019, hotărâre prealabilăM. Of. nr. 424 din 30 mai 2019 · text oficial
Decizia nr. 8/2017, hotărâre prealabilăM. Of. nr. 290 din 25 aprilie 2017 · text oficial
Decizia nr. 9/2016, hotărâre prealabilăM. Of. nr. 356 din 10 mai 2016 · text oficial
Practica de unificare INM
Lucrările sunt citate în 25 de documente ale întâlnirilor de unificare a practicii judiciare și în repertoriile Institutului Național al Magistraturii, între 2014 și ianuarie 2026: minutele întâlnirilor președinților secțiilor penale ale Înaltei Curți și ale curților de apel, respectiv ale procurorilor șefi de secție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte, DNA și DIICOT.
Cărți publicate
Tratat de criminalitate informatică. Vol. IEditura Solomon, București, 2020
Noul Cod penal. Partea specială. Perspectiva clujeanăUniversul Juridic, București, 2014
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția a 3-aC.H. Beck, București, 2020
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția a 3-aC.H. Beck, București, 2020
Vezi colectivul de autori
Mihail Udroiu (coordonator), Amalia Andone-Bontaș, Georgina Bodoroncea, Sergiu Bogdan, Marius Bulancea, Dan Sebastian Chertes, Ioan-Paul Chiș, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Daniel Grădinaru, Andrei Viorel Iugan, Claudia Jderu, Irina Kuglay, Constantin-Cristinel Meceanu, Iuliana Nedelcu, Mihai Popa, Lucreția Postelnicu, Sebastian Rădulețu, Alexandra Șinc, Radu Slăvoiu, Isabelle Tocan, Andra-Roxana Trandafir, Mihaela Vasiescu și George Zlati.
Codul penal. Comentariu pe articole, ediția a 4-aC.H. Beck, București, 2026
Codul penal comentat și adnotatEditura Solomon, București, 2025
Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția a 4-aC.H. Beck, București, 2023
Vezi colectivul de autori
Mihail Udroiu (coordonator), Amalia Andone-Bontaș, Georgina Bodoroncea, Sergiu Bogdan, Ramona Elena Bolla, Dan Sebastian Chertes, Ioan-Paul Chiș, Victor Horia Dimitrie Constantinescu, Daniel Grădinaru, Dorel Herinean, Andrei Viorel Iugan, Claudia Jderu, Irina Kuglay, Constantin-Cristinel Meceanu, Mihai Morar, Iuliana Nedelcu, Mihai Popa, Lucreția Albertina Postelnicu, Sebastian Rădulețu, Toma Cătălin Răileanu, Radu Slăvoiu, Adrian Șandru, Isabelle Tocan, Andra-Roxana Trandafir, Marian Trușcă, Corina Țîrlea, Mihaela Vasiescu și George Zlati.
Codul penal. Partea specialăEditura Solomon, București, 2021
Drept penal. Partea specială. Spețe și grile, ediția a 3-aHamangiu, București, 2019
Articole și studii
Înșelăciunea comisă prin tehnologia informației și comunicațiilorCaiete de Drept Penal, nr. 3/2025 · DOI 10.24193/CDP.2025.3.1
Succinte considerații pe marginea Convenției Națiunilor Unite împotriva criminalității informatice (2024)Dreptul, nr. 10/2025
Jurisprudența românească privind criminalitatea cibernetică: accent pe accesul ilegal la un sistem informaticERA Forum (Springer), vol. 25, nr. 3/2024 · DOI 10.1007/s12027-024-00810-y
Criminalitatea cibernetică în România. Controverse trecute și viitoareConferința de Criminalitate Cibernetică și Securitate Cibernetică, Filodiritto, Italia, 2024
Blockchain și dreptul penal; elementele fundamentaleERA Forum (Springer), vol. 24, nr. 2/2023 · DOI 10.1007/s12027-023-00759-4
Obținerea fără drept de monede virtuale sau a altor criptoactiveRevista Română de Drept Comercial, nr. 3/2023
Securitatea cibernetică: de la blockchain la monedele virtuale și criptoactiveCurierul Judiciar, nr. 11/2021
Recursuri în interesul legii și hotărâri prealabile relevante în domeniul criminalității informaticeCurierul Judiciar, nr. 11/2021
Tehnologia blockchain, monedele virtuale și dreptul penalPenalmente Relevant, nr. 1/2021 · ISSN 2501-1367
Violarea secretului corespondenței vs. accesul ilegal la un sistem informaticAnalele Universității București – Drept, 2020 · DOI 10.31178/aubd.2020.08
Unele aspecte în legătură cu infracțiunile informatice din perspectiva legislației în vigoare, precum și a Noului Cod penalDreptul, nr. 10/2012, p. 218-221
Lista completă a lucrărilor, inclusiv citările înregistrate de bazele bibliografice, este disponibilă pe Google Scholar, ORCID și Scopus.
Autorul
- Autor, Tratat de criminalitate informatică
- Citat în motivarea a 9 decizii ÎCCJ, dintre care 4 hotărâri prealabile obligatorii
- Formator INM
- Premiul Vintilă Dongoroz 2020
Întrebări frecvente
Pot cere o opinie de specialitate într-un dosar?
Da. Pentru cauze cu o componentă tehnică sau de criminalitate informatică, o opinie de specialitate poate susține apărarea. Vezi pagina de criminalitate informatică.
Unde găsesc Tratatul de criminalitate informatică?
Volumul este publicat la Editura Solomon.
Ce înseamnă că o lucrare este citată în motivarea unei decizii?
Că instanța însăși se sprijină pe lucrare atunci când își construiește raționamentul, nu că lucrarea a fost invocată de o parte sau reprodusă într-un punct de vedere de dinaintea motivării. Primele două secțiuni de mai sus adună citările din motivare, ultima pe cele din afara ei.
Ai nevoie de o opinie de specialitate.
Discută direct cu George Zlati despre problema ta.