George Zlati, speaker la conferința COPEJI 9.0 (Iași)

Pe 14 februarie 2026, George Zlati și Adina Ionescu au fost speakeri la ediția a noua a conferinței internaționale COPEJI, „Governing the Ungovernable?”, găzduită de Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Evenimentul a reunit cadre universitare și practicieni în jurul întrebării cum poate fi reglementat ceea ce pare, la prima vedere, de neguvernat. Intervenția sa a purtat titlul „Evoluția criminalității informatice”. Din partea ZIC a vorbit și Adina Ionescu, care a analizat neglijența gravă și încrederea rezonabilă a consumatorului în disputele privind plățile din dreptul Uniunii Europene.

Despre ce a vorbit George Zlati

Tema a urmărit felul în care criminalitatea informatică s-a schimbat de la primele decenii ale internetului până astăzi. La început, multe dintre fapte veneau din curiozitate tehnică sau din dorința de a demonstra o vulnerabilitate: viruși care se răspândeau fără o miză financiară clară, intruziuni menite să lase o urmă, mai degrabă decât un profit. Cu timpul, motivația s-a mutat spre bani, iar faptele au devenit metodice.

Astăzi, criminalitatea informatică funcționează ca o economie în sine, cu diviziune a muncii și cu instrumente vândute la pachet. Cine vrea să lanseze un atac nu mai are nevoie de competențe tehnice avansate, ci poate cumpăra accesul, programul sau infrastructura de la alt grup. Ransomware-ul care blochează datele unei companii până la plata unei răscumpărări, campaniile de phishing care imită bănci și instituții, scurgerile masive de date personale și fraudele cu carduri au devenit forme obișnuite. Această deplasare, de la fapta izolată a unui singur autor la servicii infracționale organizate, a fost firul central al prezentării.

Contextul criminalității informatice

Criminalitatea informatică a ajuns una dintre cele mai răspândite forme de infracțiune, iar caracterul ei transfrontalier o deosebește de infracțiunile clasice. Autorul poate acționa dintr-o țară, serverul folosit poate fi în alta, iar victima într-o a treia, ceea ce complică atât identificarea făptuitorului, cât și administrarea probelor. Probele sunt aproape întotdeauna digitale și volatile, așa că modul în care sunt ridicate și păstrate cântărește greu în proces.

Pentru instanțe și organe de urmărire penală, ritmul tehnologiei pune o presiune constantă: până când o practică se așază, apar tehnici noi de fraudă sau de ascundere a urmelor. Tocmai de aceea cooperarea internațională și o înțelegere tehnică serioasă a fenomenului au devenit condiții de bază pentru o apărare sau o acuzare bine construită într-un astfel de dosar.