Vlad Ulici, autor în volumul Dinamica legislativă și realitatea juridică, 2025 (Editura Academiei Române)

Vlad Ulici a publicat, în volumul colectiv Dinamica legislativă și realitatea juridică, apărut la Editura Academiei Române, articolul intitulat Fenomenul „pornografiei din răzbunare” în era deepfake: necesitatea unei incriminări exprese. Studiul abordează implicațiile penale ale folosirii tehnologiei deepfake pentru crearea și distribuirea fără consimțământ a unor materiale cu caracter intim.

Despre volum

Volumul reunește contribuții dedicate raportului dintre evoluția legislației și transformările sociale și tehnologice care influențează realitatea juridică. Studiile incluse abordează teme de actualitate din domeniul dreptului privat, al dreptului public și al dreptului european.

Lucrarea continuă demersurile de cercetare prezentate în cadrul Conferinței tinerilor cercetători în drept „Dinamica legislativă și realitatea juridică”, organizată de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Conferința a urmărit promovarea cercetătorilor aflați la început de carieră și integrarea contribuțiilor acestora în dialogul juridic academic.

Contribuția lui Vlad Ulici

În articolul său, Vlad Ulici analizează, dintr-o perspectivă critică și comparativă, dacă folosirea malițioasă a tehnologiei deepfake în contextul fenomenului cunoscut sub denumirea de „pornografie din răzbunare” impune introducerea unei incriminări exprese în legislația penală.

Studiul examinează măsura în care situațiile generate de crearea și distribuirea materialelor intime manipulate prin intermediul tehnologiei deepfake pot fi încadrate în infracțiunile deja existente în dreptul penal român. Totodată, sunt analizate propunerea de incriminare cuprinsă în Proiectul de Lege PL-x nr. 471/2023 și dispozițiile art. 5 din Directiva (UE) 2024/1385, referitoare la distribuirea neconsensuală a materialelor intime sau manipulate.

Articolul analizează și riscul ca introducerea unei norme cu un grad ridicat de generalitate să conducă la suprapuneri cu incriminările existente și la o extindere nejustificată a intervenției penale. Analiza pune astfel în balanță necesitatea adaptării legislației la noile forme de criminalitate facilitate de tehnologie și respectarea principiului potrivit căruia dreptul penal trebuie să reprezinte ultima modalitate de intervenție a statului.

Volumul se adresează practicienilor, cercetătorilor și studenților interesați de evoluția dreptului penal, de protecția vieții private și de provocările juridice generate de utilizarea inteligenței artificiale.