Fraude și infracțiuni bancare: cum recuperezi banii de la bancă

By Published On: 08/08/2024Categories: Criminalitate informatică
Ilustrație stilizată cu un bancomat, bancnote și o săgeată în creștere, cu textul „fraude bancare”

Pe scurt: dacă ați pierdut bani printr-o fraudă bancară, recuperarea depinde în primul rând de faptul că ați autorizat sau nu operațiunea. Pentru o plată neautorizată (card clonat, date furate prin phishing, acces la distanță), banca trebuie să ramburseze suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a fost notificată, cu excepțiile prevăzute de lege, iar frauda sau neglijența gravă a clientului trebuie dovedită de bancă. Dacă transferul l-ați făcut chiar dumneavoastră, sub inducere în eroare, această obligație de regulă nu operează. Primii pași sunt blocarea cardului sau a contului, notificarea băncii, păstrarea probelor și plângerea penală.

Sari la formularul de verificare

Instrumente juridice · cybersecurity

v4.1

Verificare website spoofing

Detectează link-uri suspecte și tentative de phishing

Cum funcționează: Analizăm URL-ul pentru typosquatting, caractere Unicode suspecte, extensii de domeniu riscante și alte indicii de phishing. Verificăm suplimentar prin 5 surse externe: Google Safe Browsing, VirusTotal, URLhaus, urlscan.io și PhishTank.
Link de verificat

Introdu adresa exact cum ai primit-o, înainte de a o accesa.

Copiază link-ul direct din email, mesaj sau bara de adrese a browser-ului.

Sau încarcă un cod QR cu un link

Disclaimer: Această analiză este orientativă și combină verificări locale cu 5 servicii externe (Google Safe Browsing, VirusTotal, URLhaus, urlscan.io, PhishTank). Nu înlocuiește o verificare profesională de securitate, precum cea oferită de CyberOps Network, partenerul ZIC.legal.

Acest instrument este oferit exclusiv în scop informativ și educativ. Rezultatele generate nu constituie consultanță juridică și nu pot înlocui consultanța unui avocat specializat.

Ce înseamnă rezultatele?

Scorul de încredere (0-100)

  • 80-100: Risc scăzut - link probabil sigur
  • 50-79: Verificare manuală recomandată
  • 0-49: Risc ridicat - NU accesa!

Tipuri de verificări

  • Typosquatting: Domeniu care imită un brand cunoscut (ex: gooogle.com)
  • HTTPS: Conexiune securizată - lipsa poate indica risc
  • Unicode suspect: Caractere care arată ca litere normale dar sunt diferite
  • TLD suspect: Extensii precum .tk, .xyz, .ml sunt frecvent abuzate
  • Cuvinte cheie: Termeni precum "login", "verify", "secure" în URL-uri suspecte

Verificări externe

  • Google Safe Browsing: Bază de date Google cu site-uri periculoase
  • VirusTotal: Scanare cu 70+ motoare antivirus
  • URLhaus: Bază de date specializată în malware
  • urlscan.io: Analiză comportamentală a site-ului
  • PhishTank: Comunitate care raportează phishing

Ce să faci

  • Dacă scorul e sub 50: NU accesa link-ul
  • Verifică manual adresa înainte de a introduce date personale
  • Dacă ai dubii, contactează direct organizația pe canalele oficiale
  • Raportează link-urile de phishing la organele de urmărire penală sau la Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC)

Fraudele bancare nu mai arată de mult ca mesajele stângace de acum câțiva ani. Cardul clonat la bancomat coexistă astăzi cu phishingul bine imitat, cu programele de acces la distanță instalate la îndemnul unui fals consilier bancar și cu creditele obținute prin uzurparea identității. Mai jos sunt modurile de operare cele mai frecvente, măsurile de prevenție și, mai ales, drepturile pe care victima le are față de bancă (pentru infracțiunile informatice în general, a se vedea materialul dedicat).

Clonarea cardurilor la bancomat

Una dintre metodele folosite de infractori este clonarea cardurilor bancare la bancomate (ATM-uri). Aceștia instalează dispozitive speciale la bancomate, numite skimmere, care copiază datele de pe banda magnetică a cardului atunci când acesta este introdus în bancomat. Ulterior, infractorii folosesc datele copiate de pe banda magnetică pentru a crea carduri clonate (contrafăcute) și a efectua tranzacții frauduloase.

Examinați bancomatul înainte de a introduce cardul. Dacă observați orice dispozitiv suspect sau semne de manipulare (de exemplu, zgârieturi în zona în care trebuie introdus cardul), nu folosiți acel bancomat și raportați această problemă băncii. De asemenea, acoperiți întotdeauna tastatura când introduceți codul PIN, pentru a împiedica eventualele camere ascunse să vă surprindă codul PIN. Infractorii pot plasa o tastatură falsă peste tastatura bancomatului. Verificați așadar dacă tastatura are un „joc”, pentru a determina dacă este autentică.

Dacă nu folosiți cardul decât pentru plăți la POS sau online și aveți posibilitatea de a bloca retragerile de la ATM (cum se poate proceda în cazul unor servicii bancare precum Revolut), este recomandat să blocați această funcționalitate pentru a reduce riscul de fraudă în cazul în care cardul dumneavoastră este clonat.

Este important să rețineți că recent au început să fie montate dispozitive tip skimmer inclusiv la terminalele POS. Așadar, nu trebuie să considerați că atunci când efectuați plăți cu cardul la POS, sunteți în perfectă siguranță. Fiți vigilent și verificați întotdeauna terminalul POS înainte de a vă introduce cardul. Dacă observați orice semn de manipulare sau dacă dispozitivul pare a fi modificat în vreun fel, nu folosiți acel terminal POS.

O altă măsură de precauție este utilizarea funcției contactless la terminal POS, fără folosirea bandei magnetice. Cardurile cu cip EMV sunt mult mai greu de clonat, deoarece datele sunt criptate și autentificate la fiecare tranzacție. Multe țări au adoptat deja tehnologia EMV ca standard pentru cardurile de plată, dar este important să vă asigurați că atât cardul dumneavoastră, cât și terminalele pe care le folosiți sunt compatibile EMV.

Monitorizarea regulată a tranzacțiilor contului dumneavoastră rămâne cea mai simplă măsură. Verificați-vă extrasele de cont în mod regulat și raportați imediat orice tranzacție suspectă sau nerecunoscută băncii dumneavoastră. Cu cât raportați mai repede o potențială tranzacție frauduloasă, cu atât mai mari sunt șansele de a limita daunele și de a recupera eventualele fonduri pierdute. Promptitudinea nu ține însă doar de șansele practice. Potrivit art. 169 alin. (1) din Legea nr. 209/2019, banca corectează operațiunea numai dacă o semnalați fără întârziere nejustificată și, în orice caz, în cel mult 13 luni de la data debitării. Termenul nu se aplică atunci când banca nu și-a îndeplinit obligația de a vă furniza informațiile privind acea operațiune (art. 169 alin. (2)).

Phishing pentru obținerea datelor de card

O altă metodă frecventă este phishingul, prin care infractorii încearcă să vă păcălească să le dezvăluiți informațiile confidențiale, cum ar fi datele cardului sau datele de autentificare pentru serviciile bancare online. De obicei, acest lucru se face prin e-mailuri sau site-uri web contrafăcute care par a fi de la instituția dumneavoastră bancară sau de la o altă instituție de încredere.

E-mailurile și site-urile care cer date sensibile trebuie tratate cu suspiciune. Instituțiile bancare nu vă vor solicita niciodată să vă confirmați datele de autentificare sau ale cardului prin e-mail. Dacă aveți dubii, contactați banca direct folosind un număr de telefon oficial. Puteți verifica orientativ paginile de raportare fraudă/securitate publicate de Banca Transilvania, BCR, BRD, ING Bank, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank. În plus, asigurați-vă că site-urile web bancare pe care le accesați folosesc conexiuni securizate HTTPS/TLS.

Pentru unele plăți online nu este întotdeauna necesar codul CVV (codul de securitate de pe spatele cardului). De exemplu, plățile recurente sau abonamentele pot fi inițiate fără a introduce codul CVV de fiecare dată. Prin urmare, chiar dacă infractorii nu au acces la codul CVV, ei pot efectua în continuare anumite tranzacții frauduloase folosind datele cardului obținute în mod fraudulos.

Folosirea unor programe informatice pentru accesul la distanță

Infractorii pot folosi, de asemenea, programe malițioase (malware) pentru a obține acces de la distanță la dispozitivele dumneavoastră. Odată ce un dispozitiv este compromis, infractorii pot folosi accesul pentru a vă accesa serviciile bancare online și a efectua tranzacții neautorizate.

Aceștia pot folosi chiar programe informatice legitime precum AnyDesk sau TeamViewer. Atacatorii pot încerca să vă convingă să instalați aceste programe sub diverse pretexte, pentru a prelua controlul asupra dispozitivului deținut de către dumneavoastră. Nu instalați aceste programe la cererea unor persoane pe care nu le cunoașteți, oricât de credibil ar suna pretextul.

Pentru a vă proteja împotriva malware-ului, asigurați-vă că aveți instalat un program antivirus de încredere și că acesta este actualizat. Evitați să faceți clic pe linkuri sau să descărcați atașamente din e-mailuri suspecte. Totodată, activați autentificarea cu doi factori (2FA/MFA) pentru serviciile bancare online ori de câte ori este posibil. Pentru conturile care permit coduri TOTP, puteți consulta documentația oficială Google Authenticator.

Pagini web contrafăcute

Un alt mod de operare este crearea de pagini web contrafăcute care imită site-urile oficiale ale instituțiilor bancare. Infractorii vă pot trimite un e-mail sau un mesaj text cu un link către aceste site-uri false, încercând să vă păcălească să introduceți acolo datele de autentificare.

Fiți întotdeauna atent la adresa URL a oricărui site web bancar pe care îl accesați. Paginile web legitime folosesc o conexiune securizată HTTPS/TLS (indicată de un lacăt în bara de adrese) și o adresă URL care corespunde exact cu domeniul oficial al băncii. Atenție: site-urile de phishing folosesc în prezent, la rândul lor, conexiuni HTTPS securizate, astfel încât prezența lacătului nu mai garantează în sine legitimitatea site-ului, ci doar criptarea transmisiei datelor. Dacă aveți dubii, introduceți manual adresa URL a băncii în browser, în loc să faceți clic pe linkuri din e-mailuri sau mesaje.

Este recomandat și să căutați informații despre domeniul web. Dacă observați că domeniul a fost activat recent, este mai prudent să evitați folosirea acelei pagini web. Puteți verifica vârsta și informațiile despre un domeniu .ro folosind serviciul WHOIS al RoTLD (Registrul Român de Domenii .ro) sau, pentru domenii .com, puteți folosi servicii WHOIS publice precum whois.is.

 

Fraude cu credite bancare

Creditele bancare pot fi obținute în mod fraudulos prin intermediul serviciilor de internet banking sau mobile banking, atunci când atacatorul dobândește acces de la distanță la dispozitivul victimei pe care sunt instalate aceste aplicații. În acest caz, discutăm despre obținerea unui credit bancar prin uzurparea identității victimei.

Pentru a preveni acest tip de fraudă, monitorizați-vă cu atenție conturile bancare și rapoartele de credit. Cererile de credit pe care nu le-ați inițiat se semnalează imediat băncii și Biroului de Credit.

Folosirea cardurilor furate pentru plăți offline

Infractorii pot folosi carduri bancare furate pentru a efectua plăți offline. În unele cazuri, plata la POS poate fi efectuată chiar dacă în cont nu există fonduri suficiente. Aceasta se datorează faptului că unele tranzacții offline pot fi procesate fără verificarea imediată a soldului. Infractorii pot profita de această caracteristică pentru a face achiziții frauduloase înainte ca banca să detecteze activitatea neobișnuită.

La plățile la POS sub un anumit cuantum (variabil în funcție de instituția bancară și de țară), introducerea codului PIN nu este întotdeauna necesară. Aceasta înseamnă că, dacă un infractor intră în posesia unui card fizic furat, poate efectua achiziții mai mici fără a fi necesară introducerea codului PIN.

Pentru a vă proteja, raportați imediat orice card pierdut sau furat instituției dumneavoastră bancare, astfel încât acesta să poată fi blocat. Verificați totodată extrasele de cont pentru orice tranzacții nerecunoscute.

Notificarea imediată a băncii are și un efect juridic: pentru operațiunile efectuate după notificare, titularul care nu a acționat fraudulos nu suportă nicio pierdere (art. 177 lit. c) din Legea nr. 209/2019).

Ce pot face victimele

Dacă ați căzut victimă unei fraude sau infracțiuni bancare, demersurile utile sunt următoarele:

  1. Contactați imediat banca pentru a bloca cardul sau operațiunea inițiată fraudulos.
  2. Contactați un avocat specializat în drept penal și criminalitate informatică. Acesta vă poate oferi sfaturi cu privire la pașii legali de urmat și vă poate ajuta să depuneți o plângere penală. Sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală crește șansele de a-i identifica pe autori și de a recupera sumele.
  3. Dacă au fost utilizate carduri bancare în mod fraudulos, puteți încerca să recuperați sumele de bani prin procedura de refuz la plată (chargeback). Această procedură vă permite să contestați tranzacțiile neautorizate direct la instituția bancară emitentă a cardului. Banca va investiga apoi cazul și, dacă cererea este admisă, vă restituie sumele. Independent de chargeback, atunci când operațiunea de plată este neautorizată, art. 173 lit. a) din Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată obligă banca să vă ramburseze suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a constatat operațiunea ori a fost notificată, afară de cazul în care are motive rezonabile să suspecteze o fraudă și comunică aceste motive, în scris, autorității naționale competente. Nu dumneavoastră trebuie să dovediți frauda: potrivit art. 172 din Legea nr. 209/2019, sarcina probei cu privire la frauda sau neglijența gravă a utilizatorului revine prestatorului de servicii de plată.

Pentru pași practici privind contestarea tranzacțiilor/refuzul la plată, consultați paginile oficiale: Revolut, contestarea unei plăți cu cardul, BCR, refuz la plată, Banca Transilvania, anularea sau contestarea unei tranzacții, BRD, termenul pentru contestarea tranzacției și UniCredit, securitatea datelor.

Concluzie

Măsurile de mai sus nu elimină riscul, dar îl reduc considerabil. Orice operațiune suspectă se raportează băncii și organelor de urmărire penală.

Dacă ați fost victima unei fraude bancare ori sunteți cercetat penal pentru o astfel de faptă, un avocat cu practică în criminalitate informatică vă poate asista atât în raport cu banca, cât și în procedura penală.

Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

Arie de practică: Avocat fraudă bancară

Întrebări Frecvente (FAQ)

Ce trebuie făcut imediat după o fraudă bancară online?

Blocați imediat cardul sau contul, din aplicație ori prin apel la bancă, și notificați banca cu privire la operațiunile neautorizate, apoi confirmați notificarea în scris. Păstrați SMS-urile, e-mailurile, capturile de ecran și extrasul de cont. Formulați o singură plângere penală, la poliție sau la parchet, și completați-o ulterior cu probele noi.

Este banca obligată să restituie banii pierduți prin phishing sau fraudă online?

Da, pentru operațiunile pe care nu le-ați autorizat. Banca trebuie să ramburseze suma imediat sau cel târziu la sfârșitul următoarei zile lucrătoare după ce a constatat operațiunea ori a fost notificată (art. 173 lit. a) din Legea nr. 209/2019). Excepția privește situația în care banca are motive rezonabile să suspecteze o fraudă și le comunică în scris autorității naționale competente. Frauda sau neglijența gravă a clientului trebuie dovedite de bancă (art. 172). Dacă transferul l-ați făcut chiar dumneavoastră, sub inducere în eroare, operațiunea este de regulă considerată autorizată, iar această regulă nu se aplică.

Ce termen există pentru contestarea tranzacțiilor neautorizate?

Utilizatorul trebuie să semnaleze operațiunea neautorizată băncii fără întârziere nejustificată și, în orice caz, în cel mult 13 luni de la data debitării (art. 169 alin. (1) din Legea nr. 209/2019). Termenul de 13 luni nu se aplică dacă banca nu și-a îndeplinit obligația de a furniza informațiile privind acea operațiune (art. 169 alin. (2)). Procedura de chargeback poate avea termene mai scurte, stabilite de bancă sau de rețeaua de carduri, așa că notificarea trebuie făcută cât mai repede.

Când suportă clientul pierderea?

Clientul suportă toate pierderile dacă a acționat fraudulos ori și-a încălcat, cu intenție sau din neglijență gravă, obligațiile de utilizare și de păstrare în siguranță a instrumentului de plată (art. 179 alin. (2) din Legea nr. 209/2019). În afara acestor situații, pentru un card pierdut, furat sau folosit fără drept, poate fi obligat să suporte cel mult 30 de euro (art. 179 alin. (1)). Dacă nu a acționat fraudulos, nu suportă nimic pentru operațiunile făcute după ce a notificat banca sau atunci când banca nu a cerut autentificarea strictă (art. 177).

Aveți nevoie de o analiză pe situația dumneavoastră?

Ne puteți contacta pentru a stabili pașii următori, atât în raport cu banca, cât și în procedura penală.

Programează o consultație

About the Author: George Zlati

George Zlati este avocat și lector universitar, titular al disciplinei Criminalitate informatică la masterat și doctor în drept cu o teză pe criminalitatea informatică. Practica lui acoperă criminalitatea informatică, dreptul penal al afacerilor și tehnologia blockchain.