George Zlati speaker la Iași pe tema indisponibilizării cripto-activelor

Pe 29 octombrie 2022, George Zlati a fost speaker alături de Andra-Roxana Trandafir la o conferință internațională organizată de Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a susținut prelegerea Indisponibilizarea cripto-activelor în procesul penal. Evenimentul s-a desfășurat la Iași și a fost organizat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Despre ce a vorbit George Zlati

Prelegerea a privit ridicarea cripto-activelor în cadrul procesului penal, adică modul în care organele judiciare pot identifica, indisponibiliza și prelua active digitale de tipul Bitcoin, Ether sau al altor tokenuri emise pe o rețea blockchain.

Spre deosebire de bunurile corporale sau de sumele aflate într-un cont bancar, cripto-activele nu au o existență fizică și nu sunt ținute de un intermediar unic. Controlul asupra lor derivă din deținerea cheii private, o secvență criptografică ce permite semnarea tranzacțiilor și, prin aceasta, transferul valorii. Această particularitate ridică întrebări practice: unde se află, în drept, activul; ce anume se ridică efectiv (cheia, portofelul digital sau dispozitivul pe care este stocat); și cum se conciliază măsura cu instituțiile clasice ale Codului de procedură penală, gândite pentru obiecte materiale și înscrisuri.

Contextul temei

Ridicarea cripto-activelor combină două planuri procesuale. Pe de o parte, măsurile asigurătorii, prin care se urmărește indisponibilizarea bunurilor în vederea confiscării ori a reparării prejudiciului. Pe de altă parte, mijloacele de strângere a probelor și de preluare a obiectelor relevante pentru cauză.

Dificultatea specifică ține de arhitectura tehnică a acestor active. Atunci când cripto-activele sunt păstrate la o platformă de schimb, în custodia acesteia, indisponibilizarea presupune cooperarea platformei și localizarea ei. Când sunt ținute într-un portofel autocustodial, controlat exclusiv prin cheia privată, măsura depinde de accesul efectiv la acea cheie, care poate fi memorată, criptată sau distribuită pe mai multe suporturi. De aici discuția, deopotrivă tehnică și juridică, despre limitele instrumentelor procesuale existente și despre garanțiile aplicabile persoanei vizate de măsură.

Odată indisponibilizate, cripto-activele ridică și o problemă de conservare. Întrucât oricine deține cheia privată poate iniția un transfer, simpla notare a existenței activului nu împiedică înstrăinarea lui; în practică se discută despre transferul valorii într-un portofel aflat sub controlul organelor judiciare. La aceasta se adaugă volatilitatea prețului, care influențează atât evaluarea în vederea confiscării, cât și modul de raportare a prejudiciului, precum și cerințele de trasabilitate a operațiunilor pe blockchain, necesare pentru a documenta proveniența și circulația activelor în cauză.