Infracțiuni ce intră în competența DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Ce infracțiuni cercetează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este o structură specială în cadrul Ministerului Public care are competența de a urmărirea penală pentru o serie de infracțiuni grave, în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 78/2016.

I. Infracțiuni de competență DIICOT necesită existența unui grup infracțional organizat

potrivit art. 11 alin. (1) pct. 1 din OUG 78/2016, DIICOT are competența de a investiga următoarele infracțiuni, indiferent de calitatea persoanelor, doar dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracționar organizat în sensul art. 367 alin. (6) Cod penal:

• Infracțiunea de omor (art. 188 Cod penal) și omor calificat (art. 189 Cod penal);
• Infracțiunea de lipsire de libertate (art. 205 Cod penal);
• Infracțiunea de șantaj (art. 207 Cod penal);
• Infracțiunea de sclavie (art. 209 Cod penal);
• Infracțiunea de proxenetism (art. 213 Cod penal);
• Tentativa la infracțiunile sclaviei și proxenetism în forma agravată (art. 217 cu referire la art. 209 și la art. 213 alin. (2) Cod penal);
• Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile în formă agravată (art. 247 alin. (2) Cod penal);
• Infracțiunile de fraudă informatică (art. 249 Cod penal), efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 Cod penal), operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar (art. 250 indice 1 Cod penal) și acceptarea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (art. 251 Cod penal), inclusiv în tentativă;
• Traficul de migranți (art. 263 Cod penal);
• Facilitarea șederii ilegale în România (art. 264 Cod penal);
• Falsificarea de monede (art. 310 Cod penal);
• Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată (art. 311 Cod penal);
• Punerea în circulație de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificat (art. 313 Cod penal);
• Deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, emiterea frauduloasă de monedă și falsificarea de valori străine (art. 314-316 Cod penal);
• Falsul informatic (art. 325 Cod penal);
• Nerespectarea regimului armelor și al munițiilor (art. 342 Cod penal);
• Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive (art. 345 Cod penal);
• Nerespectarea regimului materiilor explozive (art. 346 Cod penal);
• Nerespectarea regimului precursorilor de explozivi restricționați (art. 346^1 Cod penal);
• Tentativa la infracțiunile bune în art. 342 alin. (1) și (3), art. 345 alin. (1) și (2), art. 346 alin. (1) și (2), precum și în art. 346^1 (art. 347 Cod penal);
• Camăta (art. 351 Cod penal);
• Traficul de produse sau substanțe toxice (art. 359 Cod penal);
• Accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 Cod penal);
• Tentativa la acces ilegal la un sistem informatic (art. 366 cu referire la art. 360 Cod penal);
• Infracțiuni vamale (Legea nr. 86/2006 Codul vamal al României);
• Prelevarea sau transplantul de organe, țesuturi ori celule de origine umană (art. 154 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății);
• Infracțiuni de concurență neloială (art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale).

Intră de asemenea în competența DIICOT următoare infracțiuni care au produs consecințe deosebite de grave (în sensul art. 183 Cod penal) și care intră în scopul unui grup infracționar organizat:

• Infracțiunea de delapidare (art. 295 Cod penal), inclusiv cea săvârșită de un funcționar privat (art. 295 rap. la art. 308 Cod penal);
• Deturnarea de fonduri (art. 307 Cod penal);
• Furtul și furtul calificat (art. 228-229 Cod penal), inclusiv în formă tentată;
• Tâlhăria (art. 233 Cod penal), tâlhăria calificată (art. 234 Cod penal) și pirateria (art. 235 Cod penal), inclusiv în formă tentată sau care au fost urmate de moartea victimei (art. 236 Cod penal);
• Bancruta frauduloasa (art. 241 Cod penal);
• Înșelăciunea (art. 244 Cod penal), înșelăciunea privind asigurările (art. 245 Cod penal) și deturnarea licitaților publice (art. 246 Cod penal);
• Frauda informatică (art. 249 Cod penal), efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 Cod penal), operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar (art. 250 ind. 1 Cod penal) și acceptarea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (art. 251 Cod penal), inclusiv în forma tentată;

potrivit art. 183 Cod penal, prin consecințe deosebite de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei. De asemenea, vor intra în competența DIICOT infracțiunile enumerate mai sus dacă, indiferent de numărul acestor infracțiuni săvârșite în concurs, prin însumarea prejudiciilor produse, au rezultat consecințe deosebit de grave.

II. Infracțiuni de competență DIICOT ce nu necesită existența unui grup infractor organizat

Artă. 11 alin. (1) pct. 2 prevede o serie de infracțiuni care intra în competența DIICOT, indiferent dacă sunt săvârșite în scopul unui grup infracționar organizat.

• Traficul de persoane (art. 210 Cod penal) și traficul de minori (art. 211 Cod penal), inclusiv în formă tentată;
• Divulgarea informațiilor secrete de stat (art. 303 Cod penal), inclusiv dacă au consecințe deosebite de grave;
• Fals informatic comis în legătură cu autoritatea unui stat străin (art. 328 cu referire la art. 325 Cod penal);
• Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice, alterarea integrității datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transferul neautorizat de date informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (art. 361-365 Cod penal), inclusiv în formată;
• Pornografia infantilă (art. 374 Cod penal);
• Infracțiuni contra securității naționale (art. 394-412 Cod penal);
• Infracțiuni din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României;
• Infracțiuni din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare;
• Infracțiuni din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;
• Infracțiuni din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;
• Infracțiuni din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri;
• Infracțiuni din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;
• Infracțiuni din Legea nr. 297/2004 privind piața capitalei;
• Infracțiuni din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață;

Infracțiunea de spălare de bani sau de a constitui a unui grup infracționar organizat intra în competența DIICOT doar în măsura în care se raportează infracțiunile susceptibile de atrage competiția acestei structuri de parchet.

Concluzii referitoare la competența DIICOT

1. Infracțiunile de criminalitate informatică nu intra automată în competența DIICOT

Mulți ar putea crede că toate infracțiunile informatice intra în sfera de competență a DIICOT, ceea ce este greșit. De exemplu, infracțiunea de pornografie infantilă și infracțiunile prevăzute de art. 361-365 Cod penal intră automat în competența DIICOT, indiferent de existența unui grup infracționar organizat. În schimb, infracțiunile de fals informatic și acces ilegal la un sistem informatic de intrare în competența DIICOT doar în măsura în care fac obiectul constituirii unui grup infracționar organizat.

De asemenea, fraudă informatică sau efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos intră în competența DIICOT doar dacă au produse consecințe deosebite de grave și fac obiectul constituirii unui grup infracționar organizat. Discutăm așadar despre două condiții cumulative – existența unui grup infracționar organizat și producerea unei pagube însemnate.

2. Spălarea de bani nu intra automat în competența DIICOT

Conform art. 11 alin. (1) pct. 3, infracțiunea de spălare a banilor este de competență DIICOT doar dacă banii, bunurile și valorile provin din săvârșirea infracțiunilor date în competiția acestei structuri. Așadar, nu toate cazurile de spălare a banilor intra automat în competența DIICOT, ci doar cele legate de infracțiunile specifice investigate din această direcție.

3. Evaziunea fiscală nu intră în competența DIICOT

Infracțiunile de evaziune fiscală bună în Legea nr. 241/2005 intra în competența DIICOT doar dacă sunt reținute în concurs cu alte infracțiuni ce intra în competența acestei structuri de parchet.

4. Constituirea unui grup infracționar organizat nu intra automat în competența DIICOT

Artă. 11 alin. (1) pct. 4 prevede că infracțiunea de a constitui a unui grup infracționar organizat, prevăzută la art. 367 din Codul penal, este de competență DIICOT doar dacă scopul grupului este săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la pct. 1 și 2 ale aceluiași articol. Prin urmare, nu orice grup infracțional organizat în interiorul automat sub incidenta DIICOT, ci doar cele care vizează infracțiunile grave specificate în lege.

5. Instanța competentă să judece cauzele de competență DIICOT în primă instanță este Tribunalul

Artă. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală stabilește că Tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile date prin lege în competența sa, inclusiv cele de competență DIICOT. Prin urmare, cauzele investigate de DIICOT sunt judecate în prima instanță de către Tribunal.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială nivelul licenței și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.

Arie de practică: Apărarea DNA, DIICOT și EPPO