Infracțiuni ce intră în competența DIICOT – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism

By George ZlatiPublished On: 04/05/2024Categories: Criminalitate informatică

$Infracțiunile din competența DIICOT potrivit OUG nr. 78/2016$

Ce infracțiuni intră în competența DIICOT

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este o structură specializată în cadrul Ministerului Public care are competența de a efectua urmărirea penală pentru o serie de infracțiuni grave, prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016.

Pe scurt, competența DIICOT funcționează pe două regimuri. Unele infracțiuni ajung la DIICOT numai dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat, de exemplu frauda informatică, accesul ilegal la un sistem informatic sau, peste pragul de 10 milioane de lei, anumite infracțiuni de evaziune fiscală (art. 11 alin. (1) pct. 1 din OUG nr. 78/2016). Altele sunt de competența DIICOT indiferent de grup, de exemplu traficul de persoane, infracțiunile din art. 361-365 Cod penal, infracțiunile contra securității naționale și infracțiunile privind drogurile sau terorismul (art. 11 alin. (1) pct. 2).

I. Infracțiuni de competența DIICOT ce necesită existența unui grup infracțional organizat

Potrivit art. 11 alin. (1) pct. 1 din OUG nr. 78/2016, DIICOT efectuează urmărirea penală pentru următoarele infracțiuni, indiferent de calitatea persoanei, doar dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat în sensul art. 367 alin. (6) Cod penal:

Infracțiunea de omor (art. 188 Cod penal) și omor calificat (art. 189 Cod penal);
Infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal (art. 205 Cod penal);
Infracțiunea de șantaj (art. 207 Cod penal);
Infracțiunea de sclavie (art. 209 Cod penal);
Infracțiunea de proxenetism (art. 213 Cod penal);
Tentativa la infracțiunile sclavie și proxenetism în formă agravată (art. 217 cu referire la art. 209 și la art. 213 alin. (2) Cod penal);
Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile, în varianta constând în punerea persoanei în stare de vădită vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicații cu alcool sau cu substanțe psihoactive (art. 247 alin. (2) Cod penal);
Infracțiunile de fraudă informatică (art. 249 Cod penal), efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 Cod penal), operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar (art. 250¹ Cod penal) și acceptarea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (art. 251 Cod penal), inclusiv în formă tentată;
Traficul de migranți (art. 263 Cod penal);
Facilitarea șederii ilegale în România (art. 264 Cod penal);
Falsificarea de monede (art. 310 Cod penal);
Falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată (art. 311 Cod penal);
Punerea în circulație de valori falsificate sau dobândirea de instrumente de plată fără numerar falsificate (art. 313 Cod penal), însă doar dacă valorile falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 și art. 311 Cod penal;
Deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, emiterea frauduloasă de monedă și falsificarea de valori străine (art. 314-316 Cod penal), însă doar dacă valorile străine falsificate sunt dintre cele prevăzute la art. 310 și art. 311 Cod penal;
Falsul informatic (art. 325 Cod penal);
Nerespectarea regimului armelor și al munițiilor (art. 342 Cod penal);
Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive (art. 345 Cod penal);
Nerespectarea regimului materiilor explozive (art. 346 Cod penal);
Nerespectarea regimului precursorilor de explozivi restricționați (art. 346¹ Cod penal);
Tentativa la infracțiunile prevăzute în art. 342 alin. (1) și (3), art. 345 alin. (1) și (2), art. 346 alin. (1) și (2), precum și în art. 346¹ (art. 347 Cod penal);
Camăta (art. 351 Cod penal);
Traficul de produse sau substanțe toxice (art. 359 Cod penal);
Accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 Cod penal);
Tentativa la acces ilegal la un sistem informatic (art. 366 cu referire la art. 360 Cod penal);
Infracțiuni vamale (Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României);
Prelevarea sau transplantul de organe, țesuturi ori celule de origine umană (art. 154 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății);
Infracțiuni de concurență neloială (art. 5 din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale).

Intră de asemenea în competența DIICOT următoarele infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave (în sensul art. 183 Cod penal) și care intră în scopul unui grup infracțional organizat. Prima grupă, prevăzută la lit. b), cere ca fapta însăși să fi produs consecințe deosebit de grave:

Infracțiunea de delapidare (art. 295 Cod penal), inclusiv cea săvârșită de un funcționar privat (art. 295 cu referire la art. 308 Cod penal);
Deturnarea de fonduri (art. 307 Cod penal).

A doua grupă, prevăzută la lit. c), admite și însumarea prejudiciilor din infracțiuni concurente:

Furtul și furtul calificat (art. 228-229 Cod penal), inclusiv în formă tentată;
Tâlhăria (art. 233 Cod penal), tâlhăria calificată (art. 234 Cod penal) și pirateria (art. 235 Cod penal), inclusiv în formă tentată sau care au fost urmate de moartea victimei (art. 236 Cod penal);
Bancruta frauduloasă (art. 241 Cod penal);
Înșelăciunea (art. 244 Cod penal), înșelăciunea privind asigurările (art. 245 Cod penal) și deturnarea licitațiilor publice (art. 246 Cod penal), inclusiv în formă tentată, precum și tentativa la bancruta frauduloasă (art. 248 cu referire la art. 241 și la art. 244-246 Cod penal);
Frauda informatică (art. 249 Cod penal), efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (art. 250 Cod penal), operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar (art. 250¹ Cod penal) și acceptarea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos (art. 251 Cod penal), inclusiv în formă tentată;

Potrivit art. 183 Cod penal, prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei. Regula însumării prejudiciilor nu privește însă întreaga listă. Ea este atașată exclusiv literei c), astfel încât, pentru infracțiunile contra patrimoniului enumerate acolo, competența DIICOT se poate naște și atunci când, indiferent de numărul infracțiunilor săvârșite în concurs, consecințele deosebit de grave rezultă din însumarea prejudiciilor. Pentru delapidare și pentru deturnarea de fonduri, aflate la litera b), textul cere ca fapta însăși să fi produs consecințe deosebit de grave, fără mecanism de cumul.

II. Infracțiuni de competența DIICOT ce nu necesită existența unui grup infracțional organizat

Art. 11 alin. (1) pct. 2 prevede o serie de infracțiuni care intră în competența DIICOT, indiferent dacă sunt săvârșite în scopul unui grup infracțional organizat.

Traficul de persoane (art. 210 Cod penal) și traficul de minori (art. 211 Cod penal), inclusiv în formă tentată;
Divulgarea informațiilor secrete de stat (art. 303 Cod penal), inclusiv dacă au produs consecințe deosebit de grave;
Fals informatic comis în legătură cu autoritatea unui stat străin (art. 328 cu referire la art. 325 Cod penal);
Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice, alterarea integrității datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice, transferul neautorizat de date informatice, operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (art. 361-365 Cod penal), inclusiv în formă tentată;
Pornografia infantilă (art. 374 Cod penal);
Infracțiuni contra securității naționale (art. 394-412 Cod penal);
Infracțiuni din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României;
Infracțiuni din Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare;
Infracțiuni din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;
Infracțiuni din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului;
Infracțiuni din Legea nr. 142/2018 privind precursorii de droguri;
Infracțiuni din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 202/2008 privind punerea în aplicare a sancțiunilor internaționale;
Infracțiuni din Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive;
Infracțiuni din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital;
Infracțiuni din Legea nr. 24/2017 privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață;

Infracțiunea de spălare a banilor sau cea de constituire a unui grup infracțional organizat intră în competența DIICOT doar în măsura în care se raportează la infracțiuni susceptibile de a atrage competența acestei structuri de parchet.

Concluzii referitoare la competența DIICOT

1. Criminalitatea informatică are două regimuri de competență

Competența DIICOT în materia criminalității informatice se distribuie pe două regimuri distincte. De exemplu, infracțiunea de pornografie infantilă și infracțiunile prevăzute de art. 361-365 Cod penal intră automat în competența DIICOT, indiferent de existența unui grup infracțional organizat. În schimb, infracțiunile de fals informatic și acces ilegal la un sistem informatic intră în competența DIICOT doar în măsura în care săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat.

De asemenea, frauda informatică sau efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos intră în competența DIICOT prin simpla împrejurare că săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat, art. 11 alin. (1) pct. 1 lit. a) enumerând art. 249-251 Cod penal fără vreo condiție privind cuantumul pagubei. Pragul consecințelor deosebit de grave prezintă relevanță doar în ipoteza distinctă de la lit. c), unde aceleași infracțiuni sunt reluate alături de celelalte infracțiuni contra patrimoniului, iar competența se poate naște și prin însumarea prejudiciilor din infracțiuni concurente.

2. Spălarea banilor urmează infracțiunea din care provin bunurile

Conform art. 11 alin. (1) pct. 3, infracțiunea de spălare a banilor este de competența DIICOT doar dacă banii, bunurile și valorile provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența acestei structuri.

3. Evaziunea fiscală nu intră automat în competența DIICOT

Infracțiunile de evaziune fiscală prevăzute la art. 8, art. 9 și art. 9² din Legea nr. 241/2005 au fost date în competența DIICOT prin art. 11 alin. (1) pct. 1 lit. d), introdus prin Legea nr. 126/2024 și în vigoare de la 16 mai 2024, însă numai dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat, condiție impusă de partea introductivă a punctului 1, și dacă în cauză, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 10 milioane de lei. În lipsa acestor condiții, evaziunea fiscală poate ajunge la DIICOT doar prin conexitate, potrivit art. 11 alin. (1) pct. 5, atunci când are legătură, în sensul art. 43 din Codul de procedură penală, cu infracțiuni date în competența acestei structuri. Pentru cauzele mai vechi există o regulă tranzitorie. Dosarele de evaziune fiscală (art. 8 și 9 din Legea nr. 241/2005) cu care parchetele au fost sesizate până la 16 mai 2024, data intrării în vigoare a Legii nr. 126/2024, sunt soluționate în continuare de procurorii acestor parchete, indiferent de valoarea pagubei, iar actele deja efectuate rămân valabile (art. 11¹ din OUG nr. 78/2016).

4. Constituirea unui grup infracțional organizat ajunge la DIICOT doar prin scopul grupului

Art. 11 alin. (1) pct. 4 prevede că infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută la art. 367 din Codul penal, este de competența DIICOT doar dacă scopul grupului este săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute la pct. 1 și 2 ale aceluiași articol.

5. Instanța competentă să judece în primă instanță cauzele instrumentate de DIICOT este, ca regulă, tribunalul

Art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală stabilește că Tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de DIICOT sau de Direcția Națională Anticorupție, dacă nu sunt date prin lege în competența altor instanțe ierarhic superioare. De exemplu, infracțiunile contra securității naționale prevăzute la art. 394-397 și art. 399-412 Cod penal, enumerate mai sus ca infracțiuni de competența DIICOT, revin în primă instanță curții de apel potrivit art. 38 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală, iar tot curții de apel îi sunt date, prin art. 38 alin. (1) lit. b), infracțiunile privind securitatea națională prevăzute în legi speciale. La acestea se adaugă cauzele atrase la o instanță superioară prin calitatea persoanei.

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură, este important să consulți un avocat specializat.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială la nivel licență și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.

Arie de practică: Apărare DNA, DIICOT și EPPO

Întrebări frecvente

Ce tip de infracțiuni sunt de competența DIICOT?

DIICOT (Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism) este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, competentă să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile de criminalitate organizată, terorism, criminalitate informatică, trafic de persoane, trafic de droguri, precum și pentru spălarea banilor, dacă bunurile provin din infracțiuni date în competența DIICOT. Competența sa materială este reglementată restrictiv prin OUG nr. 78/2016. Nu orice infracțiune informatică intră automat în competența DIICOT.

Intră evaziunea fiscală în competența DIICOT?

Ca regulă, evaziunea fiscală este de competența parchetelor obișnuite. DIICOT efectuează urmărirea penală pentru infracțiunile prevăzute la art. 8, art. 9 și art. 9² din Legea nr. 241/2005 numai dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat și dacă, indiferent de numărul infracțiunilor concurente, s-a produs o pagubă materială mai mare de 10 milioane de lei (art. 11 alin. (1) pct. 1 lit. d) din OUG nr. 78/2016, în vigoare din 16 mai 2024). În lipsa acestor condiții, evaziunea poate ajunge la DIICOT doar prin conexitate, dacă are legătură, în sensul art. 43 din Codul de procedură penală, cu o infracțiune dată în competența DIICOT (art. 11 alin. (1) pct. 5).

Intră toate infracțiunile informatice în competența DIICOT?

Nu. Indiferent de existența unui grup infracțional organizat, intră în competența DIICOT infracțiunile prevăzute la art. 361-365 Cod penal, inclusiv tentativa (art. 366), pornografia infantilă (art. 374) și falsul informatic săvârșit în legătură cu autoritatea unui stat străin (art. 328 cu referire la art. 325), potrivit art. 11 alin. (1) pct. 2 din OUG nr. 78/2016. Accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360) și frauda informatică (art. 249), inclusiv în formă tentată, precum și falsul informatic (art. 325) intră în competența DIICOT numai dacă săvârșirea lor a intrat în scopul unui grup infracțional organizat.

Cum se poate contesta competența materială a DIICOT într-o cauză penală?

Încălcarea competenței materiale sau a competenței după calitatea persoanei a organului de urmărire penală atrage nulitatea absolută (art. 281 alin. (1) lit. b¹) din Codul de procedură penală). Dacă viciul a apărut în cursul urmăririi penale, el poate fi invocat doar până la încheierea procedurii de cameră preliminară (art. 281 alin. (4) lit. a)). Suspectul sau inculpatul, personal ori prin avocat, poate ridica problema încă din urmărirea penală, printr-o cerere adresată procurorului, și o poate relua prin cereri și excepții în camera preliminară.

Ce instanță judecă cauzele instrumentate de DIICOT?

Ca regulă, tribunalul judecă în primă instanță infracțiunile pentru care urmărirea penală a fost efectuată de DIICOT, dacă legea nu le dă în competența unei instanțe superioare (art. 36 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală). Infracțiunile contra securității naționale prevăzute la art. 394-397 și art. 399-412 Cod penal și infracțiunile privind securitatea națională prevăzute în legi speciale se judecă în primă instanță de curtea de apel (art. 38 alin. (1) lit. a) și b) din Codul de procedură penală). Tot la o instanță superioară pot ajunge și cauzele atrase prin calitatea persoanei.

Citește și: Camera preliminară: ce este și ce se poate invoca, pentru momentul până la care poate fi invocată necompetența organului de urmărire penală.

Citește și: avocat de drept penal în Cluj-Napoca, inclusiv în cauzele de competența DIICOT.

Ai un dosar la DIICOT?

Dacă ai un dosar la DIICOT, ne poți contacta pentru a verifica dacă acest parchet este competent și pentru a stabili pașii următori.

Programează o consultație

About the Author: George Zlati

George Zlati este avocat și lector universitar, titular al disciplinei Criminalitate informatică la masterat și doctor în drept cu o teză pe criminalitatea informatică. Practica lui acoperă criminalitatea informatică, dreptul penal al afacerilor și tehnologia blockchain.