George Zlati, speaker ERA Barcelona 2026: AI în drept penal

Pe 17 și 18 septembrie 2026, George Zlati a fost speaker la seminarul „Basics of Artificial Intelligence for Legal Professionals”, organizat la Barcelona de ERA (Academy of European Law), în cooperare cu Colegiul Avocaților din Barcelona (Il·lustre Col·legi de l’Advocacia de Barcelona, ICAB). George Zlati a susținut două prezentări: „AI and substantive criminal law: shaping legal definitions and applications” (17 septembrie) și „Navigating AI in procedural criminal law: fairness and efficiency” (18 septembrie).

Seminarul, subintitulat „How AI is Reshaping the Justice Systems” („Cum schimbă inteligența artificială sistemele de justiție”), s-a desfășurat la ICAB Training Centre și a fost transmis și live pe Zoom, cu sprijinul programului Erasmus+ al Uniunii Europene.

Seminarul s-a adresat avocaților, judecătorilor, procurorilor și celorlalți profesioniști ai dreptului.

Speakerii seminarului

Seminarul a fost structurat pe trei sesiuni, fiecare cu un moderator diferit. Speakerii și moderatorii, cu funcțiile din programul ERA:

• Laviero Buono, Head of Section, European Criminal Law, ERA, Trier (moderatorul sesiunii I)
• Steven David Brown, International Cybercrime Consultant, Vienna (moderatorul sesiunii a II-a)
• Julija Kalpokienė, Lawyer, Rickert.Law, Bonn (moderatoarea sesiunii a III-a)
• Guillem Soler Sole, Judge, Court of First Instance 1, Barcelona
• Yolanda van Setten, Deputy Judge, Court of Appeal, Den Bosch
• George Zlati, Defence Lawyer, Zlati Ionescu Chiperi Law Firm, Cluj

AI și dreptul penal material

Joi, 17 septembrie, în sesiunea dedicată inteligenței artificiale în dreptul penal material și procesual, George Zlati a vorbit despre „AI and substantive criminal law: shaping legal definitions and applications” („Inteligența artificială și dreptul penal material: definiții legale și aplicare”).

Prezentarea a pornit de la o constatare de practică: inteligența artificială coboară pragul de intrare în criminalitatea informatică. Competențele care altădată îi selectau pe autori (scrierea unui malware, redactarea unui mesaj de phishing credibil, documentarea victimei) pot fi delegate astăzi unui model. Au urmat modurile de operare care se conturează deja:

• modele cu ponderi deschise din care au fost eliminate filtrele de siguranță;
• OSINT automatizat pus în slujba phishingului țintit;
• agenți AI care continuă să mute fonduri prin mixere sau să vândă date pe Telegram și după arestarea autorului;
• boți care recrutează „cărăuși” de bani sau care înființează societăți-paravan pe identități furate.

A doua parte a privit răspunderea penală. Sistemul nu are vinovăție, persoana care l-a pus în funcțiune o are. Întrebarea utilă nu este ce a „urmărit” modelul, ci ce a acceptat operatorul atunci când l-a lăsat să acționeze autonom. Răspunsul decide dacă vorbim despre intenție directă, intenție indirectă sau culpă. Prezentarea a trecut și prin răspunderea furnizorilor și a celor care integrează sistemul, precum și prin limitele analogiei cu vehiculele autonome.

AI în procesul penal: echitate și eficiență

Vineri, 18 septembrie, în sesiunea dedicată inteligenței artificiale, deepfake-urilor și evaluării probelor, tema a fost „Navigating AI in procedural criminal law: fairness and efficiency” („Inteligența artificială în dreptul penal procesual: echitate și eficiență”).

George Zlati a separat instrumentele comerciale de cele construite pentru sistemul judiciar. Primele ridică probleme de confidențialitate și de securitate a datelor din dosar. Celelalte pot rula local, pe infrastructura instanței, a parchetului sau a avocatului. Au urmat riscurile care ating direct dreptul la un proces echitabil:

• halucinațiile și erorile de transcriere sau de rezumare;
• refuzurile modelelor pe subiecte considerate sensibile, care pot decide ce argumente mai poate cerceta apărarea;
• lipsa de explicabilitate, fiindcă un rezultat care nu poate fi reconstituit nu poate fi nici contestat;
• agenții AI folosiți în investigații, unde un agent care insistă după refuzul persoanei vizate nu mai strânge probe, ci le fabrică.

Prezentarea s-a încheiat cu garanțiile procesuale propuse: procurorul ar trebui să dezvăluie folosirea AI și să pună la dispoziția apărării datele necesare pentru a-i contesta fiabilitatea, judecătorul ar trebui să verifice praguri minime de fiabilitate înainte de a admite o asemenea probă, iar principiile legalității și subsidiarității ar trebui aplicate și atunci când investigația pe surse deschise este automatizată.

Alte seminarii ERA

Nu este prima participare a lui George Zlati la seminariile ERA pe această temă. A mai fost speaker la un seminar ERA găzduit tot de ICAB la Barcelona, în iunie 2023, dedicat de asemenea inteligenței artificiale în justiția penală, și la seminarul ERA de la Tallinn, din mai 2026, pe tema inteligenței artificiale în investigațiile pe rețelele sociale.

Pentru seminariile ERA din octombrie 2026, vezi postările despre seminarul de la Chișinău, dedicat probelor electronice și investigațiilor pe blockchain (12 octombrie), și despre seminarul de la Barcelona, dedicat digitalizării justiției penale (15-16 octombrie).