George Zlati, speaker la seminarul ERA Foresight in Criminal Justice (2026)

Pe 24 și 25 martie 2026, George Zlati a fost speaker la seminarul „Foresight in Criminal Justice”, organizat de ERA (Academy of European Law) și desfășurat integral în format online. Evenimentul a reunit practicieni și cercetători din spațiul european în jurul unei singure întrebări: cum se schimbă justiția penală sub presiunea tehnologiilor emergente.

Despre ce a vorbit George Zlati

Intervenția a avut ca temă tehnologiile emergente în justiția penală: inteligența artificială, criptoactivele, quantum computing, realitatea virtuală și internetul lucrurilor (IoT). Sunt cinci direcții care ridică, fiecare, întrebări proprii pentru dreptul penal și pentru procedura penală.

Inteligența artificială atinge deopotrivă modul în care se comit faptele și modul în care sunt investigate. Conținutul sintetic, de tipul deepfake, pune la încercare valoarea probatorie a imaginii și a înregistrării audio, iar instrumentele de analiză automată a datelor schimbă felul în care organele de urmărire penală selectează și interpretează probele.

Criptoactivele apar frecvent în infracțiunile economice și în spălarea banilor, unde trasarea fluxurilor pe registrele distribuite (blockchain) cere competențe tehnice pe care ancheta clasică nu le presupunea. Calculul cuantic privește mai departe: capacitatea sa de a slăbi schemele criptografice actuale afectează atât confidențialitatea comunicațiilor, cât și integritatea probelor digitale pe termen mediu.

Realitatea virtuală și mediile imersive deschid discuția despre fapte comise în spații care nu mai sunt nici pur fizice, nici pur online, iar internetul lucrurilor transformă dispozitivele conectate din locuință, din automobil sau de pe corp în surse constante de date relevante pentru anchetă. Firul comun al celor cinci teme este distanța dintre ritmul tehnologiei și ritmul reglementării.

Contextul tehnologiilor emergente în justiția penală

Dezbaterea nu este nouă, dar a devenit mai presantă. La nivel european, discuția despre inteligența artificială, despre probele electronice și despre criptoactive a produs deja instrumente normative și proiecte de reglementare, semn că legiuitorul încearcă să reducă decalajul față de practică. Pentru avocatul de drept penal, miza este concretă: modul în care aceste tehnologii sunt folosite în cursul urmăririi penale și al judecății determină direct garanțiile procesuale ale persoanei cercetate, de la dreptul la apărare până la contestarea fiabilității unei probe obținute cu mijloace automate.