George Zlati, speaker pe tema riscurilor tehnologiei blockchain (2023)

Pe 27 și 28 octombrie 2023, George Zlati a fost speaker la conferința internațională organizată de Camera Notarilor Publici București, dedicată mobilității și protecției juridice în mediul digital și desfășurată la Palatul Parlamentului din București. Evenimentul a reunit paisprezece lectori din opt țări, iar intervenția sa a analizat riscurile juridice și tehnice pe care le presupune utilizarea tehnologiei blockchain.

Despre ce a vorbit George Zlati

Blockchain este un registru distribuit, ținut simultan pe mai multe calculatoare, în care înregistrările sunt validate de rețea, nu de o autoritate centrală. Odată confirmată, o înregistrare devine practic imposibil de modificat sau de șters. Această trăsătură, prezentată de regulă ca o garanție de securitate, ridică probleme concrete atunci când tehnologia este folosită pentru operațiuni cu efecte juridice.

Prima dificultate ține chiar de imutabilitate. Dacă în registru ajunge o dată eronată sau o informație care nu ar fi trebuit să fie publică, corectarea sau ștergerea ei este, tehnic, aproape imposibilă. Rezultatul intră în tensiune cu regulile privind protecția datelor cu caracter personal, care recunosc dreptul de a obține rectificarea sau ștergerea datelor.

A doua categorie de riscuri privește controlul asupra activelor. Accesul la fonduri depinde de o cheie privată: cine o pierde își pierde definitiv activele, iar cine o compromite le poate pierde în favoarea altcuiva, fără o instituție care să poată anula operațiunea. Spre deosebire de un transfer bancar, o tranzacție confirmată pe blockchain nu poate fi întoarsă.

A treia problemă ține de confidențialitate. Adresele nu sunt anonime, ci pseudonime: tranzacțiile rămân publice și pot fi urmărite, astfel încât legătura dintre o adresă și o persoană, odată stabilită, expune întregul istoric de operațiuni.

Contextul juridic al temei

Pentru profesioniștii dreptului, aceste riscuri nu sunt teoretice. Monedele virtuale și celelalte cripto-active circulă deja în tranzacții pe care notarul, avocatul sau instanța sunt chemați să le analizeze, iar contractele executate automat prin cod („smart contracts”) ridică întrebări deschise privind calificarea și forța lor obligatorie. Intervenția de la București a pornit de la nevoia ca profesiile juridice să înțeleagă tehnologia înainte de a-i evalua efectele, pentru a distinge între ceea ce blockchainul oferă efectiv ca garanție și ceea ce rămâne un risc asumat de utilizator.