Cum să contești clasarea (închiderea) dosarului penal – Ghid complet

Introducere

Clasarea unui dosar penal de către procuror poate fi o veste dezamăgitoare. Însă legea îți dă posibilitatea să contești o astfel de soluție (denumită clasarea cauzei) prin formularea unei plângeri împotriva soluției de clasare. Plângerea împotriva soluției de clasare parcurge două etape succesive, fiecare cu termen de 20 de zile: mai întâi procurorul ierarhic superior, apoi judecătorul de cameră preliminară.

Potrivit art. 315 alin. (1) CPP, clasarea se dispune atunci când nu se poate începe urmărirea penală întrucât nu sunt întrunite condițiile de fond și de formă esențiale ale sesizării, precum și atunci când există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) CPP, respectiv:

• fapta nu există;
• fapta nu este prevăzută de legea penală sau nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege;
• nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea;
• există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
• lipsește o condiție prevăzută de lege pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, cum ar fi plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent;
• a intervenit amnistia, prescripția, decesul suspectului/inculpatului persoană fizică sau radierea suspectului/inculpatului persoană juridică;
• plângerea prealabilă a fost retrasă, a intervenit împăcarea sau a fost încheiat un acord de mediere;
• există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
• există autoritate de lucru judecat;
• a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat.

Cine are dreptul de a formula plângere împotriva soluției de clasare

Art. 336 alin. (1) CPP: „Orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime.”

Așadar, poți formula plângere dacă ești persoană vătămată (victimă), parte civilă (victimă care cere despăgubiri), suspect sau inculpat (dacă dorești o altă soluție de clasare decât cea dispusă de către procuror).

Termenele de depunere a plângerii

Legea prevede termene imperative (obligatorii) în care trebuie să formulezi plângerea împotriva soluției de clasare. Nerespectarea acestor termene se va sancționa cu respingerea plângerii ca fiind tardivă. Termenele sunt următoarele:

• 20 de zile de la comunicarea ordonanței de clasare pentru plângerea adresată procurorului ierarhic superior (art. 339 alin. 4). Prima și ultima zi nu se calculează, astfel că cele 20 de zile sunt în realitate 22 de zile. De asemenea, dacă ultima zi cade într-o zi liberă, plângerea va putea fi formulată în prima zi lucrătoare. Dacă plângerea se trimite prin poștă, plângerea este considerată făcută în termen dacă a fost depusă la oficiul poștal prin scrisoare recomandată înăuntrul termenului de 20 de zile, recipisa oficiului poștal servind ca dovadă a datei depunerii (art. 270 alin. (1) CPP); o expediere poștală simplă nu beneficiază de acest text. De asemenea, plângerea poate fi depusă prin fax sau e-mail, cu mențiunea că, pentru plângerea adresată judecătorului de cameră preliminară, plângerea în formă electronică îndeplinește condițiile de formă numai dacă este certificată prin semnătură electronică (art. 340 alin. (4) raportat la art. 289 alin. (5) din Codul de procedură penală), astfel încât semnarea cu o semnătură electronică calificată nu este o simplă recomandare;
• 20 de zile de la comunicarea răspunsului negativ al procurorului ierarhic superior, pentru plângerea adresată judecătorului de cameră preliminară (art. 340 alin. 1). Prezintă relevanță toate observațiile făcute mai sus;
• Dacă procurorul ierarhic superior nu a răspuns la plângere în termenul de 20 de zile prevăzut de art. 338 CPP, plângerea la judecătorul de cameră preliminară poate fi formulată oricând după împlinirea acestui termen, însă nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare (art. 340 alin. (2) CPP). Un răspuns comunicat tardiv redeschide, așadar, un termen de 20 de zile, iar depășirea lui atrage respingerea plângerii ca tardivă. Este totuși recomandabil de a se formula plângere la scurt timp după expirarea termenului de 20 de zile.

Organele competente să soluționeze plângerea

• Plângerea inițială se depune la dosarul de urmărire penală și va fi soluționată de către procurorul ierarhic superior procurorului care a dispus clasarea;
• Plângerea subsecventă se depune la judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în fond (art. 340 alin. 1);
• Ca regulă, nu te poți adresa direct judecătorului de cameră preliminară, fiind necesară parcurgerea prealabilă a plângerii la procurorul ierarhic superior. Există însă o situație în care o a doua plângere la parchet nu mai este posibilă: dacă procurorul ierarhic superior ți-a admis plângerea, a infirmat soluția procurorului de caz și a dispus el însuși o nouă clasare, pentru alte motive decât cele invocate de tine, această nouă soluție nu mai poate fi atacată cu plângere la procurorul ierarhic superior (art. 339 alin. (5) din Codul de procedură penală), ci direct la judecătorul de cameră preliminară.

Cerințele de formă și conținut ale plângerii

Plângerea trebuie să conțină următoarele informații:

• Datele de identificare ale petentului: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul, iar pentru persoana juridică denumirea, sediul și indicarea reprezentantului legal ori convențional;
• Indicarea ordonanței de clasare atacate: numărul dosarului, data ordonanței, parchetul emitent;
• Motivele de fapt și de drept pentru care se solicită desființarea soluției de clasare;

Dacă din plângere lipsesc data ordonanței sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar ori denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, completarea putând fi făcută în cel mult 20 de zile de la data restituirii (art. 340 alin. (5) CPP). Lipsa celorlalte mențiuni, între care motivele plângerii, nu atrage restituirea, ci se răsfrânge direct asupra șanselor de admitere.

Soluțiile pe care le poate pronunța judecătorul de cameră preliminară

• Respingerea plângerii ca tardivă, inadmisibilă sau nefondată;
• Admiterea plângerii, desființarea soluției atacate și trimiterea motivată a cauzei la procuror pentru a începe ori pentru a completa urmărirea penală sau, după caz, pentru a pune în mișcare acțiunea penală și a completa urmărirea penală;
• Admiterea plângerii și începerea judecății. Se poate proceda în acest sens doar dacă anterior a fost pusă în mișcare acțiunea penală – adică persoanele cercetate au dobândit calitatea de inculpat – și numai cu privire la faptele și persoanele pentru care acțiunea penală a fost pusă în mișcare, atunci când probele legal administrate sunt suficiente;
• Admiterea plângerii și schimbarea temeiului de drept al clasării (cu condiția să nu creeze o situație mai grea).

Contestarea încheierii judecătorului de cameră preliminară

• Doar soluția de începere a judecății poate fi contestată separat, în termen de 3 zile (art. 341 alin. 9);
• Contestația se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanța superioară;
• Acesta poate respinge contestația sau poate desființa încheierea și rejudeca plângerea (art. 341 alin. 10);

Sfaturi practice pentru o plângere reușită

• Angajarea unui avocat specializat în drept penal pentru asistență juridică;
• Obținerea tuturor actelor de urmărire penală relevante pentru a formula critici punctuale;
• Identificarea probelor necesar a fi administrate pentru probarea faptei și vinovăției;
• Invocarea jurisprudenței relevante care a admis plângeri în situații similare;
• Utilizarea unui limbaj clar, concis, punctual în redactarea motivelor plângerii.

Concluzie

Plângerea împotriva soluției de clasare depinde de termene scurte și de critici punctuale: 20 de zile pentru fiecare dintre cele două etape, iar în fața judecătorului de cameră preliminară, critici raportate la cazul din art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală reținut de procuror în ordonanță și la actele de urmărire penală pe care acesta nu le-a efectuat. O plângere formulată generic, fără raportare la temeiul reținut în soluția atacată, are șanse reduse de admitere. Dacă ai nevoie de o analiză pe dosarul tău, ne poți contacta pentru a stabili pașii următori.

Citește și: renunțarea la urmărirea penală (art. 318 CPP).

Întrebări Frecvente (FAQ)

Ce este soluția de clasare și când se dispune într-un dosar penal?

Soluția de clasare reprezintă decizia procurorului de a nu trimite în judecată dosarul penal și de a-l “închide”. Se dispune atunci când există unul dintre cazurile de împiedicare a punerii în mișcare sau exercitării acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. 1 Cod de procedură penală (de exemplu: fapta nu există, nu este prevăzută de legea penală, nu a fost săvârșită cu vinovăția cerută de lege, a intervenit prescripția, s-a retras plângerea prealabilă sau a intervenit împăcarea părților).

Care este termenul legal în care se poate contesta ordonanța de clasare?

Plângerea împotriva soluției de clasare se formulează în termen de 20 de zile de la comunicarea ordonanței (conform art. 339-340 Cod de procedură penală) sau rechizitoriului (când conține inclusiv o soluție de clasare). Termenul este unul de decădere, ceea ce înseamnă că depășirea lui atrage respingerea plângerii ca tardivă, ordonanța de clasare devenind definitivă.

Care este procedura de contestare a clasării și ce etape presupune?

Contestarea clasării este o procedură în două etape obligatorii. Prima etapă constă într-o plângere depusă la procurorul ierarhic superior celui care a emis soluția (ex. prim-procurorul parchetului sau procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel). Dacă procurorul ierarhic superior respinge plângerea, se trece la a doua etapă – plângerea se depune la judecătorul de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță, în termen de 20 de zile de la comunicarea noii soluții de respingere.

Ce poate dispune judecătorul de cameră preliminară dacă admite plângerea împotriva clasării?

Conform art. 341 alin. 6-7 Cod de procedură penală, dacă admite plângerea, judecătorul de cameră preliminară poate desființa ordonanța de clasare și: 1. trimite cauza la procuror pentru a începe sau a completa urmărirea penală ori pentru a pune în mișcare acțiunea penală; 2. dispune începerea judecății (dacă probele sunt suficiente și s-a pus deja în mișcare acțiunea penală); 3. schimbă temeiul juridic al clasării, dacă soluția rămâne aceeași dar temeiul reținut de procuror a fost greșit.

Citește și: avocat penal în Cluj, de la plângerea împotriva clasării până la judecată.