George Zlati speaker la o conferință internațională pe Criminalitate Informatică (Timișoara 2023)

Pe 8 iunie 2023, George Zlati a susținut, în calitate de lector invitat, o prelegere la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara. Tema abordată a fost criminalitatea informatică în România, sub titlul „Criminalitatea informatică în România. Controverse trecute și viitoare”. Evenimentul a avut loc la sediul universității din Timișoara.

Despre ce a vorbit George Zlati

Criminalitatea informatică reunește faptele penale îndreptate împotriva sistemelor și datelor informatice, dar și infracțiunile clasice comise prin mijloace informatice. Prelegerea a pornit de la modul în care sunt reglementate aceste fapte în Codul penal, unde intră, printre altele, accesul ilegal la un sistem informatic, interceptarea neautorizată a unei transmisii de date, alterarea integrității datelor, perturbarea funcționării unui sistem, frauda informatică și falsul informatic.

Dincolo de textul legii, discuția s-a concentrat pe felul în care aceste norme sunt aplicate în practică. Delimitarea dintre frauda informatică și înșelăciunea clasică, înțelesul noțiunii de „sistem informatic”, încadrarea operațiunilor de tip skimming și carding sau tratamentul probelor obținute din mediul digital rămân puncte în care soluțiile instanțelor nu sunt întotdeauna uniforme. De aceste calificări depind încadrarea juridică a faptei, competența organelor de urmărire penală și regimul probelor administrate în cursul procesului.

Contextul temei

Reglementarea românească a criminalității informatice a evoluat de la dispozițiile adoptate la începutul anilor 2000, sub influența Convenției de la Budapesta privind criminalitatea informatică, până la sistematizarea din Codul penal intrat în vigoare în 2014. Această trecere a lăsat în urmă o serie de controverse de interpretare, unele nerezolvate nici astăzi, pe care prelegerea le-a numit drept „controverse trecute”.

Partea privitoare la viitor a vizat provocările care apar odată cu noile tehnologii. Folosirea criptoactivelor în comiterea sau disimularea infracțiunilor, ridicarea și accesul la probele electronice stocate în afara țării, precum și intervenția inteligenței artificiale ridică întrebări la care legislația penală răspunde cu întârziere. Aceleași chestiuni preocupă și legiuitorul european, care a adoptat în ultimii ani reguli privind accesul transfrontalier la probele electronice. Sunt teme pe care practica le va întâlni tot mai des și în care încadrarea juridică rămâne de clarificat.

Prelegerea a fost organizată de Universitatea de Vest din Timișoara, în cadrul activităților Facultății de Drept.