George Zlati, lector la webinarul Wolters Kluwer

În mai 2022, George Zlati a fost lector în cadrul unui webinar organizat de Wolters Kluwer, desfășurat online, cu tema „Indisponibilizarea monedelor virtuale în procesul penal”. Prezentarea a pornit de la o întrebare practică: în ce măsură instrumentele clasice de indisponibilizare din procesul penal se pot aplica unor active care nu au suport fizic și al căror control depinde de deținerea cheilor private.

Ce înseamnă indisponibilizarea monedelor virtuale în procesul penal

Indisponibilizarea este operațiunea prin care organele judiciare blochează dreptul unei persoane de a dispune de anumite bunuri, pentru a garanta confiscarea, repararea prejudiciului sau plata cheltuielilor judiciare. Aplicată monedelor virtuale, precum Bitcoin, Ether sau alte criptoactive, operațiunea ridică probleme pe care sechestrul clasic nu le întâlnește. Activul nu are un suport material, nu se regăsește într-un cont bancar identificabil printr-o simplă adresă, iar posibilitatea de a-l mișca depinde de accesul la cheile private. Fără cheia privată, o adresă de portofel poate fi identificată pe blockchain, însă fondurile nu pot fi efectiv mutate sau blocate de autorități.

Contextul: măsurile asigurătorii aplicate criptoactivelor

Codul de procedură penală reglementează măsurile asigurătorii și sechestrul ca instrumente de indisponibilizare, concepute însă pentru bunuri corporale, conturi bancare și titluri. Transpunerea acestor mecanisme în cazul criptoactivelor rămâne dificilă în lipsa unei proceduri tehnice clare: cine păstrează cheile private după ridicare, cum se stabilește valoarea unui activ volatil la momentul măsurii și ce se întâmplă atunci când fondurile tranzitează un serviciu de schimb sau un portofel necustodial. Sunt întrebări la care textele generale nu răspund direct, iar practica judiciară le-a abordat treptat.

Temele abordate în webinar

Potrivit descrierii evenimentului publicate de organizator, prezentarea a analizat adecvarea cadrului normativ intern pentru indisponibilizarea efectivă a monedelor virtuale, aspectele tehnice ale tranzacțiilor cu criptoactive și dificultățile pe care organele judiciare le pot întâmpina în practică. Un accent distinct a fost pus pe relevanța percheziției informatice și a accesului la un sistem informatic ca mijloace prin care o măsură de indisponibilizare poate fi pusă efectiv în executare, dincolo de simpla constatare a existenței unor active.

Discuția atinge un punct sensibil pentru apărare și pentru organele de urmărire deopotrivă: o măsură dispusă formal, dar imposibil de executat tehnic, rămâne fără efect, în timp ce o executare care ignoră regimul cheilor private sau proveniența licită a unor fonduri poate afecta drepturi ale persoanelor implicate. Tema se menține actuală pe măsură ce criptoactivele apar tot mai frecvent în cauzele penale de criminalitate informatică și economică.