Despre suspendarea executării pedepsei sub supraveghere

Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este o modalitate de individualizare a executării pedepsei închisorii, prin care executarea pedepsei este suspendată pe durata unui termen de supraveghere, condamnatul rămânând în libertate, dar sub măsurile de supraveghere și obligațiile stabilite de instanță. Această instituție este reglementată în art. 91-98 din Codul penal, texte care acoperă atât condițiile suspendării, cât și modificarea sau încetarea obligațiilor, revocarea, anularea și efectele acesteia.

Condiții pentru dispunerea suspendării executării pedepsei sub supraveghere (art. 91 Cod penal)

• Pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani.
• Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an (cu anumite excepții).
• Infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
• Instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă:

• Pedeapsa aplicată este numai amenda.
• Aplicarea pedepsei a fost inițial amânată, dar ulterior amânarea a fost revocată.
• Infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților. – Legea specială prevede în mod expres că suspendarea nu poate fi dispusă (art. 91 alin. (3) lit. d) C.pen., text în vigoare de la 24 martie 2024).

Termenul de supraveghere (art. 92 C.pen.)

• Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat și este cuprinsă între 2 și 4 ani, fără a putea fi mai mică decât durata pedepsei aplicate.
• Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin, în condițiile stabilite de instanță.

Măsurile de supraveghere și obligațiile (art. 93 Cod penal)

• Măsuri de supraveghere: prezentarea la serviciul de probațiune, primirea vizitelor consilierului de probațiune, anunțarea prealabilă a schimbării locuinței și a oricărei deplasări care depășește 5 zile, comunicarea schimbării locului de muncă și a informațiilor privind mijloacele de existență.
• Obligații, dintre care instanța impune una sau mai multe: urmarea unui curs de pregătire școlară sau de calificare profesională, frecventarea programelor de reintegrare socială, supunerea la măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală, nepărăsirea teritoriului României fără acordul instanței.
• Prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de zile; aceasta nu este facultativă, ci se execută pe parcursul termenului de supraveghere, afară de cazul în care condamnatul nu o poate presta din cauza stării de sănătate.
• Îndeplinirea integrală a obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere.

Supravegherea condamnatului (art. 94 Cod penal)

Supravegherea executării obligațiilor de a urma un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională și de a frecventa programe de reintegrare socială, precum și a muncii neremunerate în folosul comunității și a obligațiilor civile se face de serviciul de probațiune, în timp ce verificarea modului de îndeplinire a măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală și a interdicției de a părăsi teritoriul României revine organelor abilitate, care sesizează serviciul de probațiune cu privire la orice încălcare. Serviciul de probațiune are obligația de a sesiza instanța dacă persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile care îi revin.

Avantajele suspendării executării pedepsei sub supraveghere

• Evitarea efectelor negative ale executării pedepsei în penitenciar (lipsirea de libertate, stigmatizare, pierderea locului de muncă, destrămarea familiei etc.).
• Posibilitatea condamnatului de a-și continua viața în comunitate, sub supraveghere și cu respectarea anumitor obligații.
• Facilitarea reintegrării sociale a condamnatului prin impunerea unor măsuri și obligații adaptate nevoilor sale (cursuri de calificare, programe de reintegrare, muncă în folosul comunității etc.).
• Reducerea costurilor de executare a pedepselor și a suprapopulării penitenciarelor.

Dacă ai nevoie de o analiză pe dosarul tău, cu privire la șansele reale de a obține suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și la argumentele care se pot susține pe individualizare, ne poți contacta pentru a stabili pașii următori.

Informații suplimentare

George Zlati este avocat de drept penal și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Drept penal. Partea specială la nivel licență și Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică.

Citește și: renunțarea la aplicarea pedepsei.

Instrument util: calculatorul pentru liberarea condiționată.