Crypto scam: cum să te ferești de fraudele investiționale pe Internet

Introducere

Pe măsură ce monedele virtuale și celelalte criptoactive câștigă popularitate, cresc și riscurile de a deveni victima diverselor scheme frauduloase. Una dintre cele mai răspândite scheme implică atragerea victimelor cu promisiuni de investiții mici și randamente fictive uriașe (în engleză, return on investment – ROI), urmată de obținerea frauduloasă de criptomonede sub diverse pretexte.

Schema urmează însă un tipar repetitiv, pe care îl poți recunoaște înainte de a remite prima sumă.

Cum sunt abordate victimele în fraudele investiționale

De cele mai multe ori, făptuitorii contactează potențialele victime prin aplicații de mesagerie precum WhatsApp, Telegram sau Instagram. Aceștia folosesc uneori numere de telefon din aceeași zonă geografică cu a victimei pentru a părea mai credibili. De asemenea, aceștia creează pagini web care par legitime, prezentând investiția frauduloasă într-o formă cât mai atractivă.

În spatele acestor scheme frauduloase se pot afla societăți înregistrate în paradisuri fiscale, ceea ce îngreunează eventualele cercetări și descurajează victimele de la a formula plângeri penale. În multe cazuri, infractorii uzurpează identitatea unor societăți legitime. Pentru a câștiga încrederea victimelor, aceștia trimit documente falsificate, precum certificate, autorizații sau adrese din partea unor presupuse instituții de reglementare. Scopul este de a crea o aparență de legalitate și de a justifica solicitarea unor sume de bani în diferite monede virtuale – bitcoin, USDC etc.

Etapele schemei frauduloase

1. Momeala – investiția modică

Victimele sunt atrase să „investească” sume relativ mici (100-200 de euro echivalent în monedă virtuală), fiindu-le promise câștiguri considerabile. Investiția nu are loc în realitate, astfel încât paguba se produce chiar din momentul remiterii sumei.

2. Câștigurile fictive

Pe un cont de client deschis pe o platformă (pagină web sau aplicație pe telefonul mobil) controlată de către infractor, victima poate vedea, în interfața grafică, profituri enorme fictive, de sute sau chiar mii de procente. În realitate, suma remisă inițial nu a fost investită de către infractor, acesta creând doar o aparență în acest sens.

3. Taxe sau comisioane pentru retragerea câștigului

Atunci când victima încearcă să retragă profitul, i se cer diverse „taxe” și „comisioane”. Infractorii invocă tot felul de pretexte pentru a obține sume suplimentare de la victimă. Printre acestea se numără: taxe de procesare, comisioane de transfer, impozite sau taxe, taxe pentru verificarea identității (KYC – Know Your Customer), comisioane pentru efectuarea schimbului crypto-monedă fiduciară. Toate aceste pretexte sunt concepute pentru a părea legitime, determinând victima să plătească fără a suspecta existența unei fraude.

4. Remiterea de tokeni contrafăcuți

Aceste scheme frauduloase fie continuă cu noi ‘taxe’ și pretexte pentru a solicita și mai mulți bani, fie victima primește în final tokeni contrafăcuți, fără nicio valoare. În orice caz, victima își pierde toți banii, fără a obține nimic în schimb. Este important de înțeles că infractorii pot genera cu ușurință tokeni falși pe diverse rețele blockchain, atribuindu-le orice denumire sau ticker doresc (imitând Bitcoin, USDT, USDC etc.), în scopul de a induce complet în eroare victima.

Cum te poți proteja

• Trebuie să rămâi circumspect cu privire la ofertele de investiții în cripto cu randamente exagerate.
• Verifică riguros platformele (paginile web) și companiile, căutând recenzii și dovezi de activitate legitimă îndelungată.
• Rezistă tentației de a investi rapid în scopul de a obține profituri imediate.
• Sesizează organele de urmărire penală printr-o plângere penală, de îndată ce apare suspiciunea unei fraude.

Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

George Zlati este avocat și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică. Specializarea acestuia este criminalitatea informatică și tehnologia blockchain.

Întrebări Frecvente (FAQ)

Ce constituie un crypto scam (fraudă investițională cu criptoactive)?

Un crypto scam reprezintă o schemă frauduloasă desfășurată în mediul online prin care victimele sunt induse în eroare să investească sume de bani sau criptoactive în platforme de tranzacționare false, promițându-se câștiguri rapide și nerealiste. Din punct de vedere juridic, aceste fapte sunt încadrate, în funcție de modalitatea tehnică, ca înșelăciune (art. 244 Cod penal) sau fraudă informatică (art. 249 Cod penal).

Care este diferența conceptuală dintre criptoactive, monede virtuale și jetoane (tokenuri)?

Criptoactivele reprezintă termenul-umbrelă (utilizat inclusiv în Regulamentul european MiCA) pentru orice reprezentare digitală a valorii sau a drepturilor care utilizează tehnologia blockchain. Moneda virtuală este noțiunea juridică utilizată în legislația penală națională (ex. în materia infracțiunilor de spălare a banilor sau manipulare a pieței). Tokenul (jetonul) este o unitate digitală emisă pe un blockchain existent care poate reprezenta utilitate, drepturi de guvernanță sau active specifice.

Cum funcționează de obicei fraudele cu tokenuri false care imită tokenuri autentice?

Făptuitorii profită de tehnologia blockchain pentru a emite noi jetoane (tokenuri) cărora le asociază în mod înșelător tickere (simboluri prescurtate) sau denumiri aparținând unor criptoactive cunoscute (cum ar fi jetoane false cu numele „USDT”, „USDC” sau „BTC”). Aceștia induc în eroare victimele trimițându-le aceste tokenuri fără valoare reală în portofelele lor digitale.

Ce măsuri juridice și tehnice trebuie luate imediat dacă ai fost victima unui crypto scam?

1. Întrerupe orice comunicare cu autorii fraudei și nu mai efectua nicio plată suplimentară (de multe ori aceștia solicită “taxe de retragere”, “impozite de deblocare” etc., care sunt tot parte a fraudei); 2. Salvează imediat toate dovezile: conversații, capturi de ecran ale platformei, adrese de e-mail, numere de telefon și, crucial, adresele de portofele blockchain (public keys) folosite și ID-urile tranzacțiilor (TXID); 3. Contactează de urgență un avocat specializat.

Arie de practică: Avocat criminalitate informatică

Publicații: cărțile și studiile publicate în materia criminalității informatice