Reclame deepfake și înșelăciuni cu investiții

Reclamele deepfake apar tot mai des în feed-uri și stories: fețe, voci și „declarații” fabricate cu ajutorul inteligenței artificiale, folosite pentru a crea încredere în rândul unor potențiale victime.

Scenariul e aproape mereu același: un clip cu o persoană publică sau cu un „expert” promite câștiguri rapide din investiții, iar utilizatorul este redirecționat către un site sau un formular unde introduce date de contact, își creează cont și ajunge să facă transferuri. În câteva ore sau zile, promisiunea se transformă în pierdere: sume blocate, cereri repetate de depuneri, acces neautorizat la conturi sau dispariția completă a „platformei”.

Dincolo de partea tehnică, miza reală este una juridică: ce înseamnă astfel de reclame din perspectiva răspunderii penale și ce infracțiuni pot fi reținute când deepfake-ul este folosit pentru inducerea în eroare cu privire la o serie de investiții. În articol trecem prin elementele care contează pentru încadrarea juridică, prin faptele care pot fi reținute în practică, prin probele care trebuie salvate din primele ore și prin pașii de urmat pentru formularea unei plângeri penale coerente.

Ce sunt reclamele deepfake și de ce funcționează în schemele de investiții

Reclamele deepfake sunt materiale promoționale: de regulă video, uneori și audio. Aceastea sunt generate sau modificate cu ajutorul inteligenței artificiale astfel încât să pară autentice: o persoană cunoscută „recomandă” o platformă, un „analist” promite randamente garantate, iar vocea și mimica par credibile. În contextul fraudelor cu investiții, deepfake-ul este un instrument de persuasiune construit ca să scadă vigilența și să accelereze decizia de plăti.

Eficiența lor vine din câteva declanșatoare psihologice folosite constant în fraudele online:

• Autoritate – chipul sau vocea unei persoane publice ori a unui „specialist”, pentru validare rapidă.
• Urgentare – „ofertă limitată”, „doar azi”, „ultimele locuri”, care împing victima să acționeze fără verificări.
• Dovadă socială – comentarii fabricate, capturi cu „câștiguri”, testimoniale etc.
• Promisiuni nerealiste – randamente mari, garantate, fără risc (un indicator tipic al investițiilor false).

Cu alte cuvinte, reclama deepfake este de obicei doar începutul. Ea deschide ușa către un lanț de interacțiuni (site, formular, call-center, WhatsApp/Telegram) care duce la transferuri și la crearea unei aparențe de legitimitate.

Cum arată mecanismul fraudei: de la clip la transfer

În majoritatea cazurilor, mecanismul este construit după un parcurs simplu: reclamă → contact → depunere → presiune pentru depuneri repetate. Reclamele deepfake sunt optimizate pentru conversie: te fac să dai click, să lași datele și să intri rapid într-o conversație în care manipularea devine personalizată.

Un parcurs tipic arată așa:

1. Vezi reclama deepfake (postare sponsorizată, anunț, clip redistribuit).
2. Ajungi pe o pagină care imită un site de știri, un interviu sau o platformă „reglementată”.
3. Introduci datele de contact (telefon, email).
4. Ești sunat de un „consultant” sau mutat pe WhatsApp/Telegram, unde primești „instrucțiuni”.
5. Ți se cere o primă depunere (sumă mică, „de test”), apoi apar cereri repetate: „ca să deblochezi câștigul”, „taxă”, „comision”, „verificare”.
6. În unele scenarii ți se cere să instalezi aplicații de acces de la distanță sau să „validezi” conturi – momentul în care riscul de acces neautorizat și pierderea accelerată cresc.

Semne recurente: „randament garantat” și „fără risc”; presiunea de a plăti „acum”; evitarea răspunsurilor când ceri documente, autorizații sau identitate reală; schimbări frecvente de nume de firmă, de site-uri sau de conturi bancare din alte jurisdicții; solicitări de a instala software ori de a trimite acte „pentru verificare”.

Ce infracțiuni pot fi reținute (încadrarea juridică)

Din perspectiva dreptului penal, reclamele deepfake folosite în înșelăciuni cu investiții ridică, de regulă, o problemă centrală: inducerea în eroare pentru obținerea unui folos patrimonial injust, cu producerea unei pagube. În funcție de modul concret de operare, încadrarea poate fi simplă (înșelăciune) sau sub forma unui concurs de infracțiuni, atunci când se adaugă infracțiuni informatice, de fals etc.

Cele mai des incidente sunt:

• Înșelăciunea – art. 244 Cod penal. Inducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust, dacă s-a produs o pagubă (alin. 1 – închisoare de la 6 luni la 3 ani). Forma agravată, prin folosirea de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase (alin. 2 – închisoare de la 1 la 5 ani), este cea tipic incidentă: chipul fals al unei persoane publice și platforma fictivă sunt exact astfel de mijloace.
• Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos – art. 250 Cod penal (închisoare de la 2 la 7 ani), când se folosesc, fără consimțământul titularului, instrumente de plată fără numerar sau datele de identificare care permit utilizarea lor.
• Accesul ilegal la un sistem informatic – art. 360 Cod penal (închisoare de la 3 luni sau 3 ani iar în formele agravate de la 6 luni la 5 ani sau de la 2 la 7 ani), frecvent incident când victima este convinsă să instaleze aplicații de acces de la distanță sau când conturile bancare ori de trading sunt preluate.
• Falsul informatic – art. 325 Cod penal (închisoare de la 1 la 5 ani) sau falsul în înscrisuri / uzul de fals – art. 322–323 Cod penal, când sunt fabricate „contracte”, „autorizații”, extrase sau confirmări de tranzacții pentru a menține victima în schema de investiții.
• Operațiuni ilegale cu instrumente de plată fără numerar – art. 250¹ Cod penal (închisoare de la 2 la 7 ani), când sunt obținute carduri, instrumente de plată electronică sau datele aparținând victimelor.
• Constituirea unui grup infracțional organizat – art. 367 Cod penal (închisoare de la 1 la 5 ani în forma de bază), când schema are un caracter structurat: call-center, recrutare, conturi de tranzit, roluri coordonate între trei sau mai multe persoane.

Cine poate răspunde penal

Întrebarea „cine răspunde penal” nu se reduce la „cine a făcut clipul”. Reclama deepfake este uneori doar partea vizibilă a unei rețele: cineva creează conținutul, altcineva rulează campaniile, altcineva contactează victima, iar banii sunt încasați prin conturi intermediare.

În discuție pot intra:

• autorii direcți – cei care gestionează platforma falsă, conversațiile și cererile de plată;
• cei care produc sau contribuie la deepfake – dacă există legătură cu schema frauduloasă;
• intermediarii – call-center, „consultanți”, afiliați care mențin inducerea în eroare;
• beneficiarii reali – cei care controlează conturile de încasare și traseul banilor;
• conturile de tranzit / „money mules” – persoane care primesc și transferă sume; răspunderea lor depinde de cunoașterea provenienței ilicite, unele fiind ele însele induse în eroare.

Răspunderea penală poate îmbrăca și forme de participație — autorat și coautorat (art. 46 Cod penal), instigare (art. 47) sau complicitate (art. 48). Iar atunci când ai fost abordat, dar nu ai apucat să transferi banii, poate fi incidentă tentativa (art. 32–34 Cod penal). Tocmai de aceea probele salvate inițial sunt esențiale — conturi, numere, profiluri, domenii, conversații, tranzacții etc.

Ce probe trebuie salvate imediat

La reclamele deepfake și investițiile false, primele 24–72 de ore sunt cele mai importante. Campaniile dispar, paginile se închid, conturile sunt schimbate. Cu cât probele sunt colectate mai repede, cu atât plângerea penală are șanse mai bune să conducă la recuperarea sumelor de bani și la prinderea făptuitorilor.

• Reclama în sine: salvează video-ul (download sau înregistrare de ecran), capturi cu reclama, numele paginii, linkul, data și ora, orice ID de reclamă.
• Pagina de destinație (landing page): URL, capturi, „print to PDF”, plus orice termeni și condiții afișate.
• Conversațiile: export WhatsApp / Telegram / email, capturi cu numere, username-uri, promisiuni, instrucțiuni de plată.
• Apelurile: notează numerele, datele, orele și numele folosite; înregistrări ale acestora.
• Tranzacțiile: ordine de plată, extrase, confirmări, IBAN-uri, nume de beneficiar, referințe.
• Crypto (dacă există): adrese de wallet, hash-ul tranzacției (TXID), exchange-ul folosit, capturi din cont.
• Orice „document” primit: contracte, „autorizații”, „rapoarte”, capturi cu „câștiguri”, dovezi de „taxe”.

De ce contează un avocat specializat în drept penal

În teorie, oricine poate depune o plângere penală. În practică, la fraudele cu deepfake și investiții diferența o face modul în care este construită sesizarea: clar, cu fapte, cu probe, cu o cronologie și cu solicitări punctuale. Un avocat specializat în drept penal poate transforma un set de capturi disparate într-o sesizare coerentă, ușor de analizat de organul de urmărire penală.

Concret, un avocat te ajută să:

• formulezi o încadrare juridică corectă;
• structurezi plângerea (fapte → prejudiciu → probe → solicitări);
• identifici ce lipsește din probe și cum se pot obține (de exemplu, date de la platforme, bănci, furnizori);
• eviți greșelile care pot slăbi poziția procesuală (formulări contradictorii, probe incomplete, lipsa legăturii cauzale);
• abordezi recuperarea prejudiciului în paralel cu demersul penal, acolo unde este posibil.

În plus, când schema are elemente transfrontaliere (conturi din afara țării, domenii străine, criptomonede), avocatul poate stabili pașii realiști și prioritățile: ce se face imediat, ce se cere în plângere și cum se identifică traseul sumelor de bani.

Întrebări frecvente

Reclamele deepfake folosite pentru fraude sunt ilegale în România?

Da. Chiar dacă nu există încă o lege specială dedicată deepfake-ului, folosirea unui clip fals pentru a induce în eroare și a obține bani atrage răspunderea penală pentru infracțiunea de înșelăciune (art. 244), adesea în concurs cu infracțiuni informatice și de fals.

Ce infracțiune constituie folosirea unui deepfake într-o fraudă cu investiții?

Cel mai frecvent, înșelăciunea în formă agravată (art. 244 alin. 2 Cod penal), pentru folosirea de calități mincinoase și mijloace frauduloase.

Mai pot recupera banii pierduți?

Recuperarea depinde de rapiditate și de traseul sumelor de bani. Sesizarea imediată a băncii și a organelor de urmărire penală, alături de probe complete, crește șansele de blocare și recuperare, mai ales înainte ca fondurile să fie scoase din sistemul bancar.

Ce fac în primele 24 de ore?

Oprește orice plată suplimentară, salvează toate probele (reclamă, conversații, tranzacții etc.), anunță banca pentru blocarea transferurilor și consultă un avocat specializat în drept penal pentru a depune o plângere coerentă.

Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat specializat în dreptul penal.

Vlad Ulici este avocat în Baroul Cluj. Specializările acestuia sunt dreptul penal și criminalitatea informatică, având un masterat în Științe penale și Criminalistică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Date de contact

Telefon: 0741.132.923

E-mail: vlad.ulici@zic.legal