Avocat pentru fraudă informatică și acces ilegal: ce înseamnă specializarea

Ce înseamnă un avocat specializat în infracțiuni informatice
Un avocat specializat în infracțiuni informatice, cum sunt frauda informatică (art. 249 C. pen.) și accesul ilegal la un sistem informatic (art. 360 C. pen.), trebuie să cunoască mai mult decât dreptul penal. Are nevoie de cunoștințe tehnice despre probele digitale, despre mijloacele de investigare (supraveghere tehnică, percheziție informatică) și despre culegerea informațiilor, de la OSINT la analiza tranzacțiilor pe blockchain. Termenul „specializare” se folosește intens în promovarea profesională. Din experiența mea în criminalitate informatică, monede virtuale și alte cripto-active, o specializare reală se atinge greu, iar mai jos explic ce presupune.
Profilul meu profesional
Sunt av. dr. George Zlati, partener al ZIC Legal (Zlati Ionescu Chiperi SCA), cu sediul în Cluj-Napoca și activitate în toată țara. Sunt autorul Tratatului de criminalitate informatică (Editura Solomon, 2020), iar lucrările mele sunt citate în motivarea a nouă decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, dintre care patru hotărâri prealabile obligatorii. Asist persoane și companii în dosare de fraudă informatică (art. 249 Cod penal) și acces ilegal la un sistem informatic (art. 360 Cod penal), de la percheziția informatică până la judecată.
Contribuții academice și recunoașteri
Parcursul meu academic și profesional în criminalitate informatică:
- Obținerea titlului de doctor în drept cu teza “Accesul neautorizat la un sistem informatic, frauda și falsul informatic” la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai;
- Predarea cursului de Criminalitate informatică (masterat) la Facultatea de Drept și Științe Sociale din cadrul UAB, în calitate de lector universitar;
- Dobândirea calității de formator colaborator al Institutului Național al Magistraturii (INM) la disciplina Criminalitate informatică, pentru pregătirea continuă a magistraților;
- Publicarea primului Tratat de criminalitate informatică din România, premiat în anul 2020 de către Uniunea Juriștilor din România cu premiul “Vintilă Dongoroz”;
- Publicarea a numeroase cărți și articole de specialitate referitoare la criminalitatea informatică, tehnologia blockchain, probe digitale etc.;
- Participarea în calitate de speaker la zeci de conferințe naționale și internaționale pe teme legate de criminalitatea informatică, tehnologia blockchain, inteligența artificială și probe digitale;
- Obținerea de numeroase citări în hotărâri obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție relevante pentru infracțiunile informatice.
Experiența mea practică: asistență juridică în cazuri complexe de criminalitate informatică
În ultimii ani, am reprezentat atât inculpați, cât și persoane vătămate în unele dintre cele mai complexe dosare de criminalitate informatică din România. Am fost avocat în numeroase dosare penale având ca obiect infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, fraudă informatică, fals informatic sau efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, cu prejudicii de la zeci de mii până la zeci de milioane de euro. Am oferit de asemenea asistență juridică în dosare penale având ca obiect obținerea frauduloasă de monede virtuale, cu prejudicii cuantificate în sute de bitcoin sau alte monede virtuale.
Publicații și citări în jurisprudența ÎCCJ
Am publicat numeroase cărți și articole de specialitate referitoare la infracțiunile informatice, tehnologia blockchain și probele digitale. Aceste lucrări sunt citate în hotărâri ale instanțelor de judecată, inclusiv ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.
- Tratat de criminalitate informatică, vol. 1, Ed. Solomon, București, 2020 (autor unic);
- Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 3, Ed. C.H. Beck, București, 2020 (coautor);
- Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 4, Ed. C.H. Beck, București, 2023 (coautor);
- Codul de procedură penală. Comentariu pe articole, ediția 3, Ed. C.H. Beck, București, 2020 (coautor) – vezi aici;
- Noul cod penal. Partea specială. Perspectiva clujeană, Ed. Universul Juridic, București, 2014 (coautor);
- Codul penal. Partea specială. Pentru uzul studenților și al candidaților la examenele de admitere în profesie (coautor alături de Mihail Udroiu și Victor Constantinescu);
- Blockchain and criminal law; the fundamentals, în ERA Forum, vol. 24/2023;
- Obținerea fără drept de monede virtuale sau a altor criptoactive, în Revista Română de Drept al Afacerilor, nr. 3/2023;
- Tehnologia blockchain, monedele virtuale și dreptul penal, în Penalmente Relevant, nr. 1/2021;
- Violarea secretului corespondenței vs. accesul ilegal la un sistem informatic, în Analele Universității București. Seria Drept, 2020;
- Conduite infracționale în domeniul bancar. Relația dintre frauda informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos și infracțiunile de delapidare ori gestiune frauduloasă, în Penalmente Relevant, nr. 1/2020 (coautor);
- Unele aspecte în legătură cu infracțiunile informatice din perspectiva legislației în vigoare, precum și a noului Cod penal, în Dreptul, nr. 10/2012;
- Percheziția sistemelor informatice și a mijloacelor de stocare a datelor informatice (I), în Caiete de drept penal, nr. 3/2014;
- Percheziția sistemelor informatice și a mijloacelor de stocare a datelor informatice (II), în Caiete de drept penal, nr. 4/2014;
- Frauda informatică. Aspecte controversate, în Caiete de drept penal, nr. 4/2018;
- Privilegiul contra autoincriminării și criptografia, în Penalmente Relevant, nr. 1/2016.
Speaker la numeroase conferințe internaționale
Printre conferințele internaționale la care am susținut prezentări în perioada 2022-2024 se numără:
- International Conference on Forensics Theme: Cyber forensics: theories and practices, Asociația Criminaliștilor din România, online, 28 iunie 2022. Prezentare cu tema „Digital evidence in cybercrime: a lawyer perspective”;
- Conferință internațională organizată de Facultatea de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 29 octombrie 2022, Iași. Prezentare cu tema “Seizing Crypto-assets in Criminal Proceedings”;
- Conferința Științifică Internațională „Cybercrime and Cybersecurity. Challenges of the Contemporary Society”, Facultatea de Drept, UVT, Timișoara, 8 iunie 2023. Prezentare cu tema „Cybercrime in Romania. Past and future controversies”;
- Obtaining e-evidence when investigating and prosecuting crimes, Academy of European Law (ERA), Vilnius, 14-15 iunie 2022. Prezentare cu tema “Search and seizure of stored computer data: technical and legal aspects”;
- Artificial intelligence (AI) in Criminal Justice. Automated decision-making and its application in Criminal Law, Academy of European Law (ERA), Barcelona, 15-16 iunie 2023. Prezentare cu tema “Procedural challenges posed by AI and machine evidence in criminal justice systems: a view from the defence”;
- Impact of New Technologies and Computer Forensics in Criminal Justice, Academy of European Law (ERA), Belgrad, 18-19 septembrie 2023. Prezentare cu tema “Criminal law & crypto: the fundamentals”. Prezentare cu tema “Artificial Intelligence (AI) in criminal law: present and future controversies”;
- Towards a more proactive intelligence-led approach to preventing fraud affecting the EU financial interests. Annual Forum on Combating Fraud in the EU 2023, Academy of European Law (ERA), București, 23-24 octombrie 2023. Prezentare cu tema “The complexity of intelligence-led fraud prevention from the perspective of the defence”;
- Mobilitate și protecție juridică în era digitală, Camera Notarilor publici București, București, 27-28 octombrie 2023. Prezentare cu tema “Riscurile în utilizarea tehnologiei blockchain, a monedelor virtuale și a altor cripto-active. Măsuri de prevenție în activitatea notarială”;
- Social Networks Investigations. From “Likes” to Evidence, Academy of European Law (ERA), Online, 12-13 martie 2024. Prezentare cu tema “Social networks investigations and defence rights”.
Două hotărâri prealabile ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au mers în direcția pozițiilor pe care le-am susținut în Tratatul de criminalitate informatică și în articolele de specialitate:
- În dezlegarea de drept referitoare la relația dintre frauda informatică și înșelăciunea tradițională (Decizia nr. 37/2021), Înalta Curte de Casație și Justiție a fost de acord cu viziunea mea potrivit căreia nu poți reține infracțiunea de fraudă informatică atunci când există o conduită autoprejudiciantă a victimei.
- În dezlegarea de drept referitoare la crearea de conturi false pe rețelele de socializare (Decizia nr. 4/2021), Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că deschiderea și utilizarea unui cont cu numele altei persoane și cu date reale care permit identificarea ei întrunește două dintre cerințele falsului informatic (art. 325 C. pen.), introducerea fără drept a datelor și obținerea unor date necorespunzătoare adevărului. Soluția merge în direcția pe care am susținut-o, aceea că uzurparea de identitate în mediul online poate fi sancționată ca fals informatic. Scopul cerut de art. 325 rămâne de verificat în fiecare cauză.
Necesitatea cunoștințelor tehnice și juridice
Dreptul penal în ansamblu și funcționarea tehnică a sistemului
Un avocat specializat în criminalitate informatică lucrează simultan cu norma de incriminare și cu funcționarea tehnică a sistemului vizat. Fără a doua, prima nu poate fi aplicată corect. Cunoașterea infracțiunilor informatice nu ajunge. Este nevoie de stăpânirea dreptului penal în ansamblul său, pentru că fără legătura dintre infracțiunile informatice și cele tradiționale, cum este relația dintre frauda informatică și înșelăciune, încadrarea corectă nu poate fi stabilită. Cine nu înțelege în ce constă un atac de tip „SQL injection” nu poate identifica textul de incriminare aplicabil.
Astfel s-a ajuns la concluzia că efectuarea unor plăți la terminalul POS se transpune implicit într-un acces ilegal la un sistem informatic. Dacă nu înțelegi din punct de vedere tehnic diferența dintre accesarea unui sistem informatic și simpla interacțiune la nivel logic cu acesta, prin transmiterea unor date informatice, există un risc major să ajungi la concluzii eronate din punct de vedere juridic.
Cunoștințe tehnice esențiale
Cunoștințele tehnice condiționează apărarea. Fără a înțelege cum funcționează sistemul informatic vizat și cum au fost extrase datele, nu poate fi evaluată nici fiabilitatea probei digitale, nici corectitudinea încadrării juridice.
Întrebări frecvente
Care este rolul unui avocat specializat în infracțiuni informatice într-un dosar penal?
Avocatul asistă suspecți, inculpați și persoane vătămate pe tot parcursul procesului penal. În aceste dosare apărarea pornește de la proba electronică: cum a fost obținută și conservată, dacă există copia de lucru și valorile hash, dacă raportul de constatare tehnico-științifică poate fi reprodus. Avocatul asistă clientul la percheziția informatică și verifică legalitatea măsurilor de supraveghere tehnică, inclusiv a accesului la un sistem informatic.
De ce este importantă Decizia ÎCCJ nr. 4/2021 (hotărâre prealabilă) în cazurile de criminalitate informatică?
Prin Decizia nr. 4/2021, pronunțată în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că deschiderea și utilizarea unui cont pe o rețea de socializare deschisă publicului, folosind ca nume de utilizator numele altei persoane și date personale reale care permit identificarea acesteia, întrunește două dintre cerințele esențiale ale falsului informatic (art. 325 Cod penal), respectiv introducerea datelor informatice fără drept și obținerea unor date necorespunzătoare adevărului. Decizia nu tranșează scopul cerut de art. 325, anume utilizarea datelor în vederea producerii unei consecințe juridice, care rămâne de verificat în fiecare cauză.
Este obligatorie prezența avocatului ales la efectuarea percheziției informatice asupra dispozitivelor?
Ca regulă, nu. Avocatul suspectului sau al inculpatului are dreptul să asiste la percheziția informatică (art. 92 alin. (1) C. proc. pen.) și poate cere să fie încunoștințat de data și ora efectuării ei. Lipsa lui nu împiedică percheziția dacă există dovada că a fost încunoștințat (art. 92 alin. (3)). Percheziția se efectuează în prezența suspectului sau a inculpatului (art. 168 alin. (11)), pe baza mandatului emis de judecătorul de drepturi și libertăți. Dacă dispozitivele sunt căutate la domiciliu și se cere prezența avocatului, începerea percheziției domiciliare se amână până la sosirea lui, dar nu mai mult de două ore (art. 159 alin. (9)). Prezența avocatului rămâne importantă, pentru că el poate verifica limitele mandatului și modul în care se fac copiile, iar obiecțiunile lui se consemnează în procesul-verbal.
Dacă dosarul tău implică probe electronice, o percheziție informatică sau o acuzație de fraudă informatică ori acces ilegal, ne poți contacta pentru o evaluare a situației.


