Folosirea cardului bancar și a dispozitivului tip skimmer la bancomat. Recursul în interesul legii nr. 15/2013

Prin Decizia nr. 15 din 14 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 6 decembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii formulat de procurorul general și a stabilit cum se încadrează trei situații: montarea unui skimmer la bancomat, folosirea unui card autentic fără acordul titularului și folosirea unui card clonat. Montarea skimmerului nu realizează accesul ilegal la sistemul informatic al băncii, iar fapta penală reținută este deținerea dispozitivelor. Folosirea cardului la bancomat înseamnă acces ilegal în concurs cu efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos. Dispozitivul deciziei este următorul:

1. Montarea la bancomat a dispozitivelor autonome de citire a benzii magnetice a cardului autentic și a codului PIN aferent acestuia (skimmere, minivideocamere sau dispozitive tip tastatură falsă) constituie infracțiunea prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

2. Folosirea la bancomat a unui card bancar autentic, fără acordul titularului său, în scopul efectuării unor retrageri de numerar, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003.

3. Folosirea la bancomat a unui card bancar falsificat, pentru retrageri de numerar, constituie infracțiunea de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos prin utilizarea unui instrument de plată electronică, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, prevăzută de art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, în concurs ideal cu infracțiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic comisă în scopul obținerii de date informatice prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzută de art. 42 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 161/2003, și cu infracțiunea de falsificare a instrumentelor de plată electronică, prevăzută de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002.

Decizia este obligatorie pentru instanțe de la data publicării în Monitorul Oficial, chiar dacă aceasta a fost pronunțată înainte de intrarea în vigoare a noului Cod penal în anul 2014.

Notă (actualizare octombrie 2026): textele din Legea nr. 161/2003 și din Legea nr. 365/2002 interpretate prin această decizie au fost abrogate la 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Codului penal actual. Potrivit art. 474¹ C.proc.pen., efectele unei decizii pronunțate în recurs în interesul legii încetează la abrogarea dispoziției interpretate, cu excepția cazului în care problema de drept subzistă în noua reglementare. Dispozitivul de mai sus reproduce textele în forma în vigoare la data pronunțării deciziei.

Skimmerul, cardul autentic și cardul clonat: încadrarea juridică

Pe scurt, din considerentele deciziei rezultă trei repere practice:

• plasarea și folosirea unui dispozitiv tip skimmer în bancomat nu constituie infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic. Argumentul principal a fost acela că lipsește orice interacțiune la nivel logic între skimmer și bancomat.
• montarea skimmerului presupune cel puțin deținerea lui, iar Înalta Curte a încadrat fapta la art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003. În Codul penal actual, deținerea fără drept a unui asemenea dispozitiv, în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute la art. 360-364, corespunde art. 365 alin. (2).
• folosirea unui card bancar autentic, fără acordul titularului, în vederea retragerii de numerar de la bancomat, implică săvârșirea a două infracțiuni: acces ilegal la un sistem informatic (autentificarea la bancomat) și efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos (retragerea de numerar). În ipoteza cardului clonat, adică falsificat, se adaugă infracțiunea de falsificare a unui instrument de plată, prevăzută de art. 311 alin. (2) din Codul penal.

Aprofundarea subiectului

În această decizie, Înalta Curte a citat articolul meu „Unele aspecte în legătură cu infracțiunile informatice din perspectiva legislației în vigoare, precum și a Noului Cod penal”, publicat în revista Dreptul nr. 10/2012, p. 221, pentru definiția accesului la un sistem informatic ca interacțiune logică, prin care agentul poate beneficia de resursele sau funcțiile sistemului. Pe acest criteriu se sprijină și soluția privind skimmerul: dispozitivul copiază datele de pe banda magnetică, dar nu interacționează cu softul bancomatului.

De asemenea, pentru o analiză aprofundată pe acest subiect se pot vedea următoarele lucrări de specialitate la care am contribuit în calitate de autor:

• Tratat de criminalitate informatică, vol. I, Ed. Solomon, București, 2020.
• Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 3, Ed. C.H. Beck, București, 2020.

Arie de practică: Fraudă bancară și infracțiuni cu instrumente de plată.

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură, este important să consulți un avocat specializat.