Ce infracțiuni informatice există în România?

Există multe infracțiuni informatice în România, motiv pentru care îmi propun o scurtă trecere în revistă acestora (vezi și articolul meu intitulat «Criminalitatea informatică în România»). În primul rând, ar trebui menționat că infracțiunile existente în România nu există nimic altceva decât o preluare a unor texte de incriminare regăsite în următoarele instrumente juridice europene și internaționale:

• Convenția privind criminalitatea informatică din anul 2001. Acesta este cel mai important și cunoscut instrument juridic la nivel internațional. Poți să vezi aici ce state au semnat și ratificat această convenție.
• Directiva (UE) 2019/713 privind combaterea fraudelor și a contrafacerii în legătură cu mijloacele de plată fără număr. Această directivă a înlocuit Decizia-cadru 2001/413/JAI de combatere a fraudei și a falsificării mijloacelor de plată, altele decât numerarul;
• Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile. This directivă a înlocuit Decizia-cadru 2004/68/JAI privind combaterea exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile.
• Directiva 2013/222/JAI privind atacurile împotriva sistemelor informatice. Această directivă a înlocuit Decizia-cadru 2005/222/JAI privind atacurile împotriva sistemelor informatice.

Dacă vrei să vezi direct infracțiunea care te interesează, vezi aici:

• Frauda informatică. Articolul 249 Cod penal;
• Efectuarea operațiunilor financiare în mod fraudulos. Articolul 250 Cod penal;
• Falsificarea de instrumente de plată fără număr. Articolul 311 Cod penal;
• Falsul informatic. Articolul 325 Cod penal;
• Accesul ilegal la un sistem informatic. Articolul 360 Cod penal;
• Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice. Articolul 361 Cod penal;
• Alterarea integrității datelor informatice. Articolul 362 Cod penal;
• Perturbarea funcționării unui sistem informatic. Articolul 363 Cod penal;
• Transferul neautorizat de date informatice. Articolul 364 Cod penal;
• Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Articolul 365 Cod penal;
• Pornografia infantilă. Articolul 374 Cod penal;

Infracțiuni informatice reglementate în Codul penal

Înainte de februarie 2014, data la care a intrat în vigoare noul Cod penal, infracțiunile informatice au fost reglementate fie în Legea nr. 161/2003, fie în Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic.

Abrograrea textelor de incriminare din aceste două legi nu a avut însă ca efect o dezincriminare, conduitele fiind în continuare incriminate în noul Cod penal.

Prin urmare, dacă o hotărâre obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (de exemplu, Decizia nr. 15/2013) sa raportat la infracțiuni din Legea nr. 161/2003 sau Legea nr. 365/2002, aceasta este în continuare relevantă raportarea infracțiunilor reglementate în Codul penal.

Este totuși importantă analiza comparativă, deoarece în cazul anumitor infracțiuni (de exemplu, în cazul infracțiunilor de pornografie infantilă) au existat multe intervenții legislative ce au modificat sfera de aplicare a textului de incriminare.

1. Frauda informatică. Articolul 249 Cod penal

Infracțiunea de fraudă informatică, reglementată la art. 249 Cod penal, are următorul conținut: Introducerea, transmiterea, modificarea sau ştergerea de date informatice, restricţionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un material benefic pentru sine sau pentru altul, sa cauzat sau pagubă persoane, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

În legătură cu infracțiunea de fraudă informatică, prezenta relevanță după aspecte:

• Textul de incriminare a fost modificat prin Legea nr. 207/2021, fiind incriminată inclusiv modalitatea transmiterii de date informatice.
• Prin Decizia nr. 37/2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție sa clarificat raportul juridic dintre infracțiunea de fraudă informatică și înșelăciunea tradițională reglementată la art. 244 Cod penal. În această decizie obligatorie au fost citate lucrări de specialitate la care am contribuit în calitatea autorului: Tratat de criminalitate informatică (vol. 1, 2020); Codul penal. Comentariu pe articole (ediția 3, 2020); Noul Cod penal. Partea specială. Analize, explicații, comentarii (2014). Prin Decizia nr. 37/2021 sa clarificat faptul că o înșelăciune în mediul online (de exemplu, fraudele OLX) nu constituie infracțiunea de fraudă informatică. Asltfel, pentru reținerea acestor infracțiuni este necesar să existe o manipulare a unui sistem informatic și nu o simplă induce în eroare a victimei prin intermediul unui sistem informatic. Trebuie făcut așadar distincția între situația în care sistemul informatic este obiect al infracțiunilor sau doar un mijloc de înlesnire a acesteia.
• Frauda informatică este o infracțiune de rezultat, pentru consumarea este obligatorie să se producă o pagubă (prejudiciu patrimonial). Totuși, este important de reținut că se sancționează inclusiv tentativa.
• Frauda informatică se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale – acest lucru este posibil doar la infracțiunile care se urmăresc la plângere prealabilă. De asemenea, această infracțiune nu este posibilă împărțirea.
• Frauda informatică nu intra automată în competența DIICOT. Această structură specială de parchet este competentă să cerceteze infracțiunea de fraudă informatică doar dacă săvârșirea să intre în scopul unui grup infracționar organizat. Este important de reținere că înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 16/2016, DIICOT avea tot timpul competența de a cerceta această infracțiune.
• Frauda informatică se poate reține inclusiv cu privire la transferul fraudulos (fără drept) de criptoactive, în măsura în care acestea nu pot fi calificate drept monede virtuale.
• Fraudă informatică nu se poate reține pentru cryptojacking – folosirea în mod clandestin a puterii de calcul în scopul minării de bitcoin (BTC) sau XMR (Monero).
• Frauda informatică nu se poate reține pentru conducere tip «agricultura de legături» sau «camuflaj», cu scopul de a obține un scor SEO superior pentru indexarea unei pagini web pe motoarele de căutare.

2. Efectuarea operațiunilor financiare în mod fraudulos. Articolul 250 Cod penal

Infracțiunea de efectuare a operațiunilor financiare în mod fraudulos, reglementată la art. 250 Cod penal, are următorul conținut:

În legătură cu infracțiunea de efectuare a operațiunilor financiare în mod fraudulos, prezenta relevanță după aspecte:

• Textul de incriminare a fost reformat prin Legea nr. 207/2021, sfera de aplicabilitate fiind extinsă inclusiv cu privire la transferul fraudulos de monedă virtuală prin folosirea unui portofel digital. În viitor, vor exista controverse semnificative în ceea ce privește relația dintre această infracțiune și infracțiunea de fraudă informatică. Astfel, vor exista dezbateri în ceea ce privește natura juridică a unui token (dacă este sau nu o monedă virtuală) și în ce măsură art. 250 Cod penal găsește aplicabilitatea inclusiv în ceea ce se află în căutarea unei fraude a monedei virtuale prin manipularea unui contract inteligent (smart contract).
• Conduitele cele mai des întâlnite sunt: retragerile de numerar de la bancomat, utilizate un card bancar clonat sau sustras anterior; efectuarea de plăți frauduloase pe Internet sau la un terminal POS; efectuarea de tranzacții frauduloase utilizând contul de mobil sau Internet banking al victimei.
• Efectuarea operațiunilor financiare în mod fraudulos nu se reține atunci când folosește un card de comerciant sau de carburant, acestea nu sunt instrumente de plată electronică.
• Prin Decizia nr. 15/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat ce infracțiuni trebuie reținute atunci când făptuitorul folosește un card bancar clonat sau sustras anterior pentru a retrage numerar de la un bancomat. În mod corect, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că se va reține inclusiv infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic.
• Prezintă în continuare controverse în ce măsură infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic/poate fi reținut atunci când făptuitorul folosește cardul bancar la un terminal POS, sau folosește datele de identificare ale acestuia pentru a efectua plăți pe Internet. Prin Decizia nr. 53/2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă o dezlegare de drept pe acest subiect. Cu toate acestea, în motivarea deciziei, Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut trimitere la Decizia nr. 15/2013 menționată anterior.
• Prezintă de asemenea controverse în această măsură infracțiune este una de pericol sau de rezultat. Importanța discuției constă în necesitatea identificării unui prejudiciu pentru reținerea infracțiunilor în formă consumată. În orice caz, este important de știut că este sancționat inclusiv tentativa.
• Efectuarea operațiunilor financiare în mod fraudulos se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Similar cu infracțiunea de fraudă informatică, efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos nu intra automat în competența DIICOT. Cu toate acestea, dacă se reține un concurs de infracțiuni între această infracțiune și accesul ilegal la un sistem informatic, simplă deținere a unui card bancar sau a datelor de identificare ale acestuia pot intra sub incidenta infracțiunilor prevăzute la art. 365 Cod penal. Or, infracțiunea privind operațiunile ilegale cu dispozitive sau programe informatice în interiorul automat în sfera de competență a DIICOT.

3. Falsificarea de instrumente de plată fără număr. Articolul 311 Cod penal

Infracțiunea de falsificare de instrumente de plată fără număr, reglementată la art. 311 alin. (2) Cod penal, are următorul conținut: Dacă fapta constă în falsificarea unui instrument de plată fără număr, pedeapsa este închisă de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În legătură cu infracțiunea de falsificare a instrumentului de plată fără număr, prezenta relevanță după aspecte:

• Textul de incriminare a fost reformat prin Legea nr. 207/2021, sfera de aplicabilitate fiind extinsă de la instrumentele de plată electronică la instrumentele de plată fără număr. Este totuși discutabil în această măsură infracțiunea se reține pentru clonarea unui portofel digital (de exemplu, prin folosirea unui frază de bază) sau în ipoteza contrafacerii unei monede virtuale (de exemplu, emiterea unui token ERC-20 cu denumirea USDT).
• Conduită cea mai des întâlnită în practica judiciară vizează utilizarea unui dispozitiv tip skimmer la bancomat și clonarea cardurilor bancare prin copierea datelor de identificare ale acestora pe un card bank cu bandă magnetică.

4. Falsul informatic. Articolul 325 Cod penal

Infracțiunea de fals informatică, reglementată la art. 325 Cod penal, are următorul conținut: Fapta de a introduce, modifica sau șterge, fără drept, date informatice ori de a a, fără drept, accesul la aceste date, rezultând date ne-a compromite adevărul, în scopul de a fi găsit în vederea producerii unei consecințe juridice, a constituie infracțiunea și se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

În legătură cu infracțiunea de falsificare de fals informatic, prezenta relevanță după aspecte:

• Prin Decizia nr. 4/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat faptul că crearea de conturi false pe rețelele de socializare a unui furt de identitate ce intra sub incidenta falsului informatic. În această decizie obligatorie, Înalta Curte de Casație și Justiție a citat următoarele lucrări de specialitate la care am contribuit în calitatea autorului: Tratat de criminalitate informatică (vol. 1, 2020); Noul Cod penal. Partea specială. Analize, explicații, comentarii (2014).
• Va trebui făcută în continuare o distincție între conturile false și conturile fictive, în cazul acestora din urmă nefiind vorba despre un furt de identitate.
• Conduitele cele mai des întâlnite în practica judiciară: crearea de conturi false; clonarea de pagini web; falsificarea e-mailurilor etc.
• Falsul informatic se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Infracțiunea de fals informatică nu intra automată în competența DIICOT, fiind necesar ca săvârșirea infracțiunilor să intre în scopul unui grup infracționar organizat.

5. Accesul ilegal la un sistem informatic. Articolul 360 Cod penal

Infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, reglementată la art. 360 Cod penal, are următorul conținut: 

• Prin Decizia nr. 15/2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat aplicabilitatea acestei infracțiuni atunci când se folosește un dispozitiv tip skimmer la bancomat și când se interacționează cu bancomatul în vederea retragerii de număr. În această decizie obligatorie, Înalta Curte de Casație și Justiție a citat articolul meu intitulat «Unele aspecte în legătură cu infracțiunile informatice din perspectiva legislației în vigoare, precum și a Noului Cod penal» din revista Dreptul, nr. 10/2012.
• Conduitele cele mai des întâlnite în practica judiciară: accesarea unui cont de e-mail; accesarea conturilor pe rețelele de socializare (Facebook, Instagram etc.), accesarea conturilor de Internet banking, retragerea de numerar de la bancomat etc.
• Este controversat în această măsură a infracțiunii ar trebui reținută atunci când se face plăți la un terminal POS sau pe Internet. Cred că organele judiciare fac uneori o regretabilă confuzie între accesarea unui sistem informatic și simplă interacțiune la nivel logic cu acesta, prin transmiterea de date informatice.
• Prin Decizia nr. 68/2021, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins ca inadmisibilă o dezlegare de drept referitor la accesul ilegal la un sistem informatic prin depășirea limitelor autorizării. Totuși, din motivarea deciziei rezultă că interogarea bazelor de date către polițiști nu constituie infracțiunea de acces la un sistem informatic, deoarece accesul se consumă anterior la momentul autentificării. Prin urmare, trebuie să distingem între accesarea sistemului informatic și exploatarea acesteia. În această motivare, Înalta Curte de Casație și Justiție a citat lucrări de specialitate la care am contribuit în calitatea autorului: Tratat de criminalitate informatică (vol. 1, 2020); Codul penal. Comentariu pe articole (ediția 3, 2020).
• Infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic nu se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Această infracțiune nu intra automată în competența DIICOT, fiind necesar ca săvârșirea infracțiunilor să intre în scopul unui grup infracționar organizat. Totuși, dacă se poate reține art. 365 Cod penal prin raportare la infracțiunea de acces ilegal la un sistem informatic, DIICOT dobândește competența de a cerceta aceste infracțiuni.

6. Interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice. Articolul 361 Cod penal

Infracțiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de date informatice, reglementată la art. 361 Cod penal, are următorul conținut: 

(1) Interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică și care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic se pedepsește cu închisoarea unuia la 5 ani.

(2) Cu pedeapsă se sancţionează şi interceptarea, fără drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce conţine date informatice care nu sunt publice.

În legătură cu infracțiunea de interceptare ilegală a unei transmisii de dae informatice, prezintă relevanță următoarele aspecte:

• Infracțiunea se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Cercetarea acestei infracțiuni intra automată în competența DIICOT.
• Conduitele cele mai des întâlnite în practica judiciară: folosirea unui spyware sau keylogger pentru supravegherea tehnică a unei persoane; interceptarea datelor nesecurizate în cafenele, aeroporturi etc.

7. Alterarea integrității datelor informatice. Articolul 362 Cod penal

Infracțiunea de alterare a integrității datelor informatice, reglementată la art. 362 Cod penal, are următorul conținut: Fapta de a modifica, șterge sau deteriora date informatice ori de a restricționa accesul la aceste date, fără drept, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

În legătură cu infracțiunea de alterare a integrității datelor informatice, prezenta relevanță următoarele aspecte:

• Infracțiunea se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Cercetarea acestei infracțiuni intra automată în competența DIICOT.
• Conduitele cele mai des întâlnite în practică judiciară: schimbarea parolei la un cont de utilizator; schimbarea interfeței unei pagini web etc.

8. Perturbarea funcționării unui sistem informatic. Articolul 363 Cod penal

Infracțiunea de perturbare a funcționării unui sistem informatic, reglementată la art. 363 Cod penal, are următorul conținut: Fapta de a perturba grav, fără drept, funcționarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ștergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restricționarea accesului la date informatice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

În legătură cu infracțiunea de perturbare a funcționării unui sistem informatic, prezintă relevanță următoarele aspecte:

• Infracțiunea se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Cercetarea acestei infracțiuni intra automată în competența DIICOT.
• Conduitele cele mai des întâlnite în practica judiciară: atacuri tip denial-of-service (DoS); ransomware.

9. Transferul neautorizat de date informatice. Articolul 364 Cod penal

Infracțiunea de transfer neautorizat de date informatice, reglementată la art. 364 Cod penal, are următorul conținut: Transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic sau dintr-un mijloc de stocare a datelor informatice se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.

În legătură cu infracțiunea de transfer neautorizat de date informatice, prezenta relevanță după aspecte:

• Infracțiunea se urmărește din oficiu. Prin urmare, nu este posibilă retragerea plângerii penale sau împăcarea.
• Cercetarea acestei infracțiuni intra automată în competența DIICOT.
• Conduitele cele mai des întâlnite în practica judiciară: înaintarea (forward) fără drept a unei corespondențe electronice; transferul sau copierea de date informatice într-o sursă terță.

10. Operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice. Articolul 365 Cod penal

Infracțiunea privind operațiunile ilegale cu dispozitive sau programe informatice, reglementată la art. 365 Cod penal, are următorul conținut: 

(1) Fapta persoanei care, fara drept, produce, importă, distribuie sau pune la dispoziție sub orice formă:

a) dispozitive sau programe informatice concepute sau adaptate în scopul comiterii uneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 360-364;

b) parole, coduri de acces sau alte date informatice care permis accesul total sau parțial la un sistem informatic, în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 360-364, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Deţinerea, fără drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau a altor date informatice dintre cele produse în alin. (1), în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute în art. 360-364, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

În legătură cu infracțiunea privind efectuarea de operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prezenta relevanță următoarele aspecte:

• Cercetarea acestei infracțiuni intra automată în competența DIICOT. Este totuși necesar ca datele informatice sau programele informatice să poată fi asociat cu o infracțiune prevăzută la art. 360-364 Cod penal.
• Achiziționarea sau vânzarea de baze de date, conținând diferite date acces, intra sub incidența textului de incriminare.
• Este o infracțiune continuă, ceea ce înseamnă că stocarea în continuare a programelor informatice ori a datelor informatice va avea un impact major asupra datei în care începe să curgă termenul de prescripție.

11. Pornografia infantilă. Articolul 374 Cod penal

Infracțiunea de pornografie infantilă, reglementată la art. 374 Cod penal, are următorul conținut: 

(1) Producerea, deținerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum și punerea la dispoziție, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsesc cu închisoarea unui an la 5 ani.

(1¹) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se pedepsește și îndemnarea sau recrutarea unui minor în scopul participării lui în cadrul unui spectacol pornografic, obținerea de foloase de pe urma unui astfel de spectacol în cadrul grupului de participare minori sau exploatarea unui minor în orice alt mod pentru realizarea de spectacole pornografice.

(1²) Vizionarea de spectacole pornografice în cadrul căreia participă minori se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Dacă faptele bune în alin. (1) au fost săvârșite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisă de la 2 la 7 ani.

(3) Accesarea, fără drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicații electronice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

(3¹) Dacă faptele asigură la alin. (1), (1¹), (1²) și (2) au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) de către un membru de familie sau de către o persoană care conviețuiește cu victima;

b) de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se afla minorul sau de o persoană care a abuzat de poziția sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului;

c) fapta a pus în pericol viața minorului;

d) de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune contra libertății și integrității sexuale asupra unui minor, o infracțiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor, limitate speciale ale pedepselor se majorează cu o treime.

(3²) Fapta unui major de a solicita unui minor să înregistreze, să producă, să distribuie, să expună sau să transmită prin orice mijloace, inclusiv prin mijloace de comunicații electronice sau pe rețele sociale, imagini, videoclipuri sau alte materiale pornografice care prezintă pe minorul respectiv având un comportament sexual explicit se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(4) Prin materiale pornografice cu minori se înțelege orice material care prezintă un minor ori o persoană având drept un minor, un comportament sexual explicit sau care, deși nu prezintă o persoană reală, simulează, în mod credibil, un minor un astfel de comportament, precum și orice reprezentare a organelor genitale ale unui copil cu scop sexual.

(4¹Prin spectacol pornografic se înțelege expunerea în direct adresa unui public, inclusiv prin tehnologia informațiilor și comunicațiilor, a unui copil implicat într-un comportament sexual explicit ori a organelor genitale ale unui copil, cu scop sexual.

(5) Încercare de a se prăbuși.

În legătură cu infracțiunea de pornografie infantilă, prezintă relevanță în următoarele aspecte:

• Cercetarea acestei infracțiuni intra automată în competența DIICOT.
• Infracțiunea de pornografie infantilă a fost modificată în repetate rânduri de-a lungul timpului, motiv pentru care este importantă sau analiză de specialitate pentru a stabili sfera de aplicabilitate a infracțiunilor în raport cu date la care sa comis fapta.
• În momentul de față, simplă deținere de materiale pornografice cu minori constituie infracțiune, fiind irelevant scopul deținerii.
• Este sancționată inclusiv pornografia infantilă virtuală – de exemplu, animații cu un minor având un comportament sexual explicit.
• Inclusiv un minor poate răspunde pentru infracțiunea de pornografie infantilă.

Aprofundarea subiectului

Pentru o analiză aprofundată pe aceste subiecte se pot vedea următoarele lucrări de specialitate la care am contribuit în calitatea autorului:

• Tratat de criminalitate informatică, vol. Eu, Ed. Solomon, București, 2020.
• Codul penal. Comentariu pe articole, ediția 3, Ed. CH Beck, București, 2020.

Informații suplimentare

Acest material are un scop pur informativ și educațional, conținutul acestuia neputând fi asimilat unei forme de consultanță juridică în materie penală. Pentru a înțelege cu exactitate ce drepturi sau obligații ai într-o anumită procedură penală, este important să consulți un avocat special în dreptul penal.

George Zlati este avocat și lector universitar. Acesta este titular al disciplinei Criminalitate informatică la nivel de masterat, având de asemenea un doctorat pe criminalitate informatică. Specializarea acesteia este criminalitatea informatică și tehnologia blockchain.